Prin anii `90 în România era un partid numit Partidul România Mare (PRM), condus de domnul Vadim Tudor, care era considerat partidul ”balama” al PDSR-ului (actualul PSD), adică al domnului Ion Iliescu, Bunul Dumnezeu să-I odihnească în pace.
PRM a fost un partid parlamentar naționalist, destul de puternic, care culmea niciodată nu a fost la putere.
În acea vreme în politică erau prietenii puternice între liderii de partid, deci datorită unei relații bune între domnul Vadim Tudor și domnul Ion Iliescu, PRM sprijinea în Parlament, când era nevoie, PDSR-ul. Bine, domnul Ion Iliescu îl mai ajuta pe domnul Vadim Tudor cu câte un post de secretar de stat, prefect, lucruri de genul acesta.
Astăzi prieteniile dintre liderii de partid au dispărut, se pare că ultima a fost între domnii Ponta și Antonescu, atunci când au format USL.
Tot în anii `90 era în România un partid puternic de centru-dreapta intitulat PNȚCD, un partid care a dat un Președinte, Prim-Miniștrii, dar de care astăzi nu se mai aude mare lucru, a dispărut. Și știți de ce: din cauza trădării și datorită liderilor slabi, rupți de realitate, avuți la finalul guvernării 1996-2000.
România, de la Revoluția din 22 Decembrie 1989, a avut doar un singur partid ”rămas în picioare” care s-a transformat la cerințele vremurilor și a electoratului, iar acesta este actualul PSD, fost PDSR, fost FSN.
Actuala scenă politică românească este diversificată (normal doar trăim în democrație), dar lipsită de partide cu doctrine politice bine determinate.
Dan Șarpe