ASPECTE DIN ISTORIA CREAȚIEI ȘTIINȚIFICE

    0
    754

    ȘI TEHNICE ROMÂNEȘTI

    ( din serialul ,,Citiți, oameni buni, citiți! – episodul 11)

    ÎNCEPUTURILE CREAȚIEI

    Prea sunt pline mijloacele media de emisiuni fără substanță de interes general. Cu subiecte banale, de reducere, chiar stagnare a gândirii auditorilor și telespectatorilor, astfel de emisiuni umplu exasperant existența poporenilor, care refuză să mai gândească, acest lucru vădindu-se mai abitir la alegerile din 4 în 4 ani ( aici, principala vină este a legiuitorului, care nu propune Parlamentului o lege clară și concisă, privind conducerea politică a societății. Concret, coagularea tuturor forțelor politice în doi poli politici, astfel încât orientarea alegătorilor să poată avea un punct de plecare serios. Dezbinarea în atâtea partide politice, iată, a adus țara într-o criză politică majoră, în aceste zile de octombrie, ale anului 2021, din care, încă nu se știe cum se va ieși, spre binele națiunii).

                Dar acestea sunt probleme pentru un analist politic, noi dorind a arăta cât de multă întrepătrundere au problemele unei societăți, într-un final intersectându-se, asemenea mulțimilor din matematică, având elemente comune.

                Vom începe cu aprecierile marelui savant român, HENRI COANDĂ: ,,ce noroc ar avea omenirea dacă ar exista multe nații care să-i fi adus, față de numărul de locuitori, atât cât i-a adus nația română în ultimii 120 de ani” ( n.a. declarația era făcută în anii 1980, deci cu 40 de ani în urmă. Astăzi, poate o mai putem extrapola cu vreo 10 ani, spunând ,,în ultimii 130 de ani”, dar, desigur,  este greu să mai adaogi încă 30 de ani, cum ar fi fost normal, adică să apreciem ,,în ultimii 160 de ani”! Poate, că ele, creațiile există, după cum ne informează succint presa locală, dar nu ajung până la noi.( Propunem USV, editarea unei lucrări cu invențiile și inovațiile specialiștilor săi, mai ales cele cu finalizare practică, detaliate suficient, pentru înțelegerea lor de către oamenii cu pregătire ).

                Revenind la titlul acestui episod, vom spune că primele creații trebuie căutate și se regăsesc la începuturile apariției omenirii. Astfel, în epoca pietrei omul a inventat toporul, arcul cu săgeata, barca monoxilă, unelte miniaturale din coarnele animalelor, mai apoi dintr-un material extras – silexul, tărnăcoape din silex, plugul de lemn, olăritul. De remarcat este apariția primelor ,,gropi de cereale” arse, care să asigure depozitarea corespunzătoare a proviziilor de cereale, și mai apoi chiar a diferitelor obiecte din ceramică, în cuptoare ingenious concepute de meșteri.

     Epoca bronzului ( aliaj al cuprului cu cositorul) a constituit un pas important. Activitatea minieră a luat amploare, extrăgându-se silex, granit, bazalt, cupru și odată cu ea apariția metalurgiei, care a permis confecționarea, într-o tehnică locală, de pumnale, cuțite, dălți, podoabe, ciocane și toporașe cu tăișuri dispuse cruciș, apoi primul tip de seceră cunoscut în Europa, securile de luptă,în mari ateliere-turnătorii.

    Următorul pas este epoca fierului, metalurgia sa fiind inițiată în Orientul Apropiat și preluată de geto-daci, care i-au adus multe îmbunătățiri. ,,Măiestriile “ dacilor se vădesc în această perioadă în multe alte îndeletniciri, cu aspecte de noutate: producerea îmbrăcămintei din cânepă, albinăritul, procedee de prelucrare a produselor lactate și de producere a uleiului cu prese speciale, original concepute, cunoștințele botanice descoperind un număr mare de plante vindecătoare – putem vorbi chiar de concepția medicală a dacilor, exploatarea sării și a țițeiului brut aflat la suprafață, prin procedee originale, prelucrarea argintului și aurului printr-o tehnică remarcabilă, roata olarului cu produse din ceramică de mare diversitate, producerea de ambarcațiuni solide capabile să transporte butoaie și saci pe Dunăre, practicarea pescuitului cu unelte variate și ingenioase, sisteme de alimentare cu apă având în componență cisterne pentru decantare, țevi de plumb, ș.a. Toate acestea l-au determinat pe istoricul Constantin C.Giurescu să afirme că geto-dacii erau ,,politehnici”.

    Mai amintim că din aceeași perioadă fac parte podul de la Drobeta-Turnu Severin peste Dunăre – cel mai mare pod al Antichității, construit de Apollodor din Damasc (evident cu concursul localnicilor, anii 103-105), și impunătorul monument de la Adamclisi, din Dobrogea, realizare romană unică în sud-estul Europei.

    Cu acest ultim pasaj am anticipat căderea geto-dacilor sub stăpânirea romană și începutul formării poporului român, în deceniile care au urmat. În anul 271, sub împăratul Aurelian, are loc retragerea administrației și armatei romane din Dacia. Populația daco-romană, grupată în obștii teritoriale și-a păstrat ființa și unitatea etnică, procesul de romanizare continuând prin numeroșii coloniști rămași, ca și prin influențele puternice ale imperiilor roman și bizantin. O caracteristică importantă din lunga perioadă de formare a poporului român, rămâne continuarea activității tehnice, concretizată în următoarele adevărate invenții care ușurau viața oamenilor:

    -morile de apă au cunoscut o dezvoltare remarcabilă           

    -a început utilizarea păcurii în cuptoarele de piese ceramice lucrate la roata olarului, dar și pentru topirea bronzului, a fierului, meșteri pricepuți realizând uneltele necesare vieții: seceri, coase, fiare de plug, bucșe de roti

    – s-au realizat cuptoare după concepții proprii pentru topirea minereului de fier, astfel: cuptorul era tăiat în stâncă, căptușit cu material refractar, avea platformă de alimentare, capac și orificiu corespunzător pentru introducerea aerului pe la partea inferioară.

    – tot acum oamenii foloseau în ateliere războaie de țesut verticale, apoi un original război pentru prelucrarea lemnului. Mai târziu, prin secolul al 10-lea au apărut și ateliere textile cu război de țesut orizontal, destul de perfecționat, printre primele din Europa.

    – navigația, continuă ca o principală ocupație, populația folosind bărci și plute de o construcție tot mai complexă, ajungându-se la ambarcațiuni de mari dimensiuni, ceea ce a condus și la formarea unor adevărate baze navale, chiar un port putem spune, având cheiuri, diguri, dane.

    Reflectând la cele din amonte, putem afirma că încă de la începuturile existenței sale ca popor- geto-dacii, (continuând cu populația daco romană și formarea poporului român), spiritul tehnico-științific s-a manifestat din plin sub cele mai diverse forme, practic locuitorii acestor meleaguri dovedind abilități creative deosebite în mai toate domeniile vieții social economice, lucrările înfăptuite în aceste prime 10 secole, după Hristos, cu precădere, constituind baza dezvoltării creației tehnico-științifice românești ulterioare.   (va urma)

    Ing. Hlușneac Constantin

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.