AURORA LITURGICĂ

    0
    504

    de Konstantin Ungureanu Box

    Ne pândim

    Îndărătul ochilor

    Se vorbeşte de mine

    Păcat

    Nu întâmplător

    Ai dispărut din cuvinte

    Fiecare locuind

    Trupul celulilalt

    Alb arzând

    De singurătate

    De sine

    Frumuseţea

    Pune ochiul pe rană

    Nesfârşită coloană

    A văzului

    Ploaie şi muzică

    Ne tulbură privind

    În purpura umbrei

    Strigătul.

    Întrupat

    Duhul pluteşte

    Pe ape

    Aripă de cer

    În adâncuri

    Tăcuţi

    Mi-e dor

    La ce gândeşti

    Într-al meu Trup

    Adânc Nevăzut

    Răsticnirea mea

    Nu Te-a cunoscut

    Am încetat

    Să mai fiu

    Mâinile Tale inel

    În jurul aerului

    De vreme sau mai târziu

    Ochiul din ochi

    În purpura umbrei

    Strigătul meu.

    Absent

    Te privesc Crucifix

    Zugrăvind un Piesaj

    Ploaie şi pietre

    De-a lungul apelor

    Peste tot sunt

    Ochi mai devreme

    Sau mai târziu

    Ochiul din Tine

    Uneorui Te ating

    Mirare a mirării

    În toate cuvintele

    De departe venind

    Simt trupul cum arde

    În ceruri privind

    Vioara mâinilor Tale

    Vedere prelungă

    Potirul.

    Te aud

    La mine-n Trup

    De tineri ce suntem

    Cântare cochetând

    Din lăutrul meu

    Izvorăsc apele

    Albe păsări

    Glăsuind

    Înger întrupat

    Fără de sfârşit

    Mi-e Dorul

    De vedere înconjurat

    Ploaie mă trezesc

    Torţă aprinsă.

    Cineva ar putea

    Să-mi fure vederea

    Mă sperie gesturile Tale

    Înoptând

    Mă recunosc

    În preajma depărtărilor

    Cuvintelor

    Mă spovedesc

    Fredonând un Cântec

    Reazăm

    Capul de liră

    Privind-o în ochi

    În puritate

    Aurora.

    Te mint

    Cu mâna întinsă

    Risipind ploile

    Lovindu-mă de noapte

    Fără de chip

    Mărturisin trupul

    În eternul Tău trup

    De vedere înconjurat

    Privesc Răsăritul

    Aripă de ochi

    Înger Heruvin.

    Mi-ai întins o mână

    Să mă doară

    Cântec de dimineaţă

    Smerindu-mă

    Te rănesc

    Cu glasul meu

    Pe apele umbător

    În ritmul ploilor

    În ritmul inimii Tale

    Înroşită de şoapte

    A mea gură

    Un Strigăt.

    Întind mâinile

    De semne

    Mărturisind

    Aripă ascuţită

    Privind Răsăritul

    Cu tâmplele ninse

    Vedere prelungă

    În acorduri

    Sângerează ninsoarea

    Greve de ploaie

    Mi-s ochii

    Curată Lumină

    Potirul

    Albi Ţi-s ochii

    Alteţă

    Vecernie

    Mânile Tale.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.