= pamflet =
Ne-am invăţat să muncim pe brânci pentru a ne construi o casă. Chiar şi o vorbă populară spune că într-o viaţă omul trebuie să sădească un pom, să facă un copil şi să-şi construiască o casă. Treaba cu pomul şi copilul e relativă, dar casa… Casa presupune sacrificii, – cele mai mari sacrificii – iar oamenii le fac. Şi-şi fac case, omorându-şi timpul vieţii pentru asemenea construcţii, ba există şi un concurs iniţiat de orgoliul pesonal ca ea să fie mai arătoasă ca a vecinului, ceea ce , în principiu, nu-i rău dacă nu depăşeşte limita nesăbuinţei. Dar cum societatea modernă vine şi cu o dezvoltare fără precedent a căruţei, care până nu demult era doar o unealtă, azi ea a devenit car, dar nu orice fel de car ci „car” englezesc, tradus în româneşte prin cuvântul „maşină” sau „automobil”. Azi străzile patriei sunt pline de automobile, dar egoul îi face pe unii să şi le procure din ce în ce mai mari, probabil din cauza unei răbufniri născute din frustrări interioare, pe care psihologii le atribuie caracterului mic al deţinătorului. Aşadar, deşi posibilităţile financiare nu incumbă neapărat deţinerea unui astfel de mobil, chiar şi auto, ei simt nevoia de epatare, chiar şi din casă, până-n fundul curtii, unde a fost odată locul unde se adunau strângeau anumite resturi…, dejecţii umane. Aşadat, maşina a devenit o a două casă cam cu aceleaşi posibilităţi şi răbufniri de orgoliu precum era odinioară la casă. Pe primul loc e maşina – nu prea mai contează casa – dar maşina trebuie să fie arătoasă, să coste o avere şi să-mi petrec timpul cel mai mult în ea. Să am tot confortul, aer conditionat, să dorm, să fac dragoste… Să-mi adun familia şi să ne simţim bine… Dar simţămintele aste nu prea par să fie în acord cu familia – că toţi trebuie să aibă maşina lor – ci în raport cu cei din jur alimentându-şi doar orgoliul personal. Încet dar sigur, maşina a devenit precum cochilia melcului care simte nevoia să crească in ochii celor din jur. Aşa că, periodic, trebuie să năpârlească pentru a-şi etala noua cochilie. E bine, e rău? Nu ştiu. Dar am văzut melci care au murit din cauza cochiliei sparte… De aceea eu unul, prefer statutul de limax.
Anton Minu