Partidul Verde filiala județeană Suceava consideră că Ministrul Agriculturii ar trebui să lase eschivele publice și să spună ce soluții are pentru evitarea infringementului care bate la ușă pe chestiunea pășunilor. Din suprafața totală de pajiști de 4,5 milioane de hectare (suprafață pe care România s-a obligat să o mențină după aderarea la Uniunea Europeană, în 2007) în prezent ar mai fi vorba de vreo 2,4 milioane de hectare, restul de 2, 1 milioane de ha ar fi, conform dlui Daea, “invadate de vegetatie lemnoasă”.
Domnule Ministru Daea, este adevarat că ați propus catre Ministerul Mediului defrișarea pășunilor împădurite natural pentru a readuce terenul la starea inițială? Aceasta este soluția sau rezolvarea găsită de D-voastră? Să cârpești într-o parte și să faci daune în cealaltă parte?
Stiți foarte bine că suntem restanți la împăduriri, că finanțările sunt mult sub nivelul necesar prin care să fie încurajată creșterea suprafeței împădurite. Este normal să cheltuim prin PNRR 11.000 euro/ha pentru a crea un hectar pădure din plantații și în același timp prin Planul Național Strategic să plătim subvenții pentru fermieri pentru a curăța pășunile de vegetația forestieră, în condițiile în care România are peste 500.000 de hectare de pășuni împădurite?
De asemenea, noi, verzii suceveni credem că schimbările climatice sunt reale, iar experții în combaterea schimbărilor climatice continuă să tragă semnale de alarmă, poate poate guvernele lumii vor înțelege că e nevoie de o cotitură în abordarea economiei dacă vrem să evităm un dezastru climatic în urmatoarele decenii.
Intrăm într-o realitate care este fundamental ostilă speranței umane. Planeta noastră devine rapid de nelocuit, a declarat acum câteva zile unul dintre acesti experți.
Este nevoie urgentă de abandonarea paradigmei creșterii economice cu orice preț, aceasta creștere care în același timp ne sărăcește uman și ecologic, punând sub semnul întrebării dreptul la viață al generațiilor care vin.
Da, este nevoie și în România de suprataxarea celor care pun o amprentă negativă uriașă asupra mediului. Da este nevoie și în România de o recalibrare a activităților economice și sociale în acord real cu mediul. Cei mai bogati 1% dintre români au o amprentă de carbon de 10-12 ori mai mare decât cei mai saraci 70%.
Nu e normal ca toate aceste costuri să fie repartizate egal. Cei care poluează mai tare trebuie să fie obligați să-și achite nota de plată pentru amprenta lor de carbon disproporționate.
Dan Acibotăriţă, preşedinte al Partidului Verde
Filiala jud. Suceava
