M-a frapat ascensiunea Maiei Sandu în politica moldo-română-europeană, ajungând ca astăzi, să fie, să aibă o greutatea uriașă pe plan politic internațional, mult mai uriașă decât umbra lui Iohannis, practic șefa Republicii Moldova are și va avea un cuvânt de spus în tot conflictul între Ucraina și Rusia. Poziționarea statului moldovean, prin susținerea Maiei Sandu, va face din Republica Moldova o anexă perfectă pentru OTAN-UE-USA
La jumătatea anului 2021, Maia Sandu dizolvă Parlamentul Republicii Moldova, cu alte cuvinte anulează puterea unor parlamentari pro-ruși, pune justiția în slujba ei, merge pe trendul unei poziții aproape de omul simplu, practic cucerește puterea după un model băsescian uselizat. Ceva îmi spune că sfătuitorii domnișoarei Sandu sunt aceeași persoane care i-au ajutat pe Băsescu-Ponta (să ajungă și să rămână, până la un punct, la putere).
Viteza cu care se deplasează războiul din Ucraina a făcut ca micuțul stat Moldova să conteze foarte mult atât pentru ruși, cât și pentru (alimentarea cu muniției, trupe plus alte acareturi) armata susținută de OTAN ori viitorul nou front de luptă din Ucraina.
Deja sunt vehiculate zvonuri că în zona Siret, infrastructura pregătită atent de către austriecii de la Holtz a fost achiziționată întâmplător sau nu de către cei…… care iubesc războiul. Cică tare bine s-a potrivit cu cerințele OTAN, iar dacă este adevărat imediat îți dai seama că acea ”infrastructură” de la austrieci a fost ”gândită” cu ani în urmă de anumite minți pentru un viitor război în Europa, aproape și cu rușii. Să nu ne mai mire că austriecii au distrus, fără să pățească sau să plătească ceva, prin politica lor, pădurile României. Ei permanent au fost apărați de OTAN-UE-USA, iar politicienii de la București erau pe post de executanți și protectori ai austriecilor de la Holtz.
Să revenim la Maia Sandu. Puterea ei este sprjinită de către ”poporul de la OTAN-UE-USA” și are misiunea de a ”arunca” Moldova pe un drum european. Din nefericire acest drum este controlat în proporții uriașe de către americani, ceea ce niciodată nu va fi pe plac rușilor.
Îi apreciez puterea, dorința președintelui din Republica Moldova, de a duce țara din zona rusificării spre cel americanizării sau al europenizării forțate, dar ”costurile umane și financiare” vor fi uriașe. Un exempul demn de văzut pe acest palier este România (chiar dacă a crescut enorm de mult puterea de cumpărare a românilor, suntem pe hartă doar ca și consumatori, producția nu ne mai aparține).
Unirea cu România era o soluție pentru Moldova și cetățenii ei, dar momentan nu este agreată de nimeni, iar statele puternice știu că o țărișoară săracă va fi mult mai ușor de manipulat decât un stat puternic, mare și închegat (Ucraina este un stat mare, dar nu este nici puternic și nici închegat).
În ziua de astăzi puterea se câștigă și se pierde, în țările foste comuniste (atenție, nu cele aflate sub stindardul URSS), mai ales prin ”oamenii de la justiției”, iar Curtea Constituțională, a avut un rol hotărâtor. Exemplele cele mai elocvente: în România doamna Aspazia, judecător CCR, nu a acceptat valid un referendum de demitere a lui Traian Băsescu, iar cea din Moldova ”a albit” dizolvarea Parlamentului și numirea unor noi judecători de către Maia Sandu. Punct și de la capăt, așa spune democrația OTAN-UE-USA, dar cu oamenii noștrii.
Dan Șarpe