Ceea ce se întâmplă, de ceva timp, în lumea secolului XXI, când se spune că am avansat ca civilizație, ca gândire, ca tehnică, seamănă izbitor de bine cu preludiu înaintea unui conflict haotic.
Nu poți să accepți un război distrugător într-o anumită zonă de pe Terra, pe o motivație de prost gust, unde să implici cuvinte gen „democrație”, „umanitate”, „civilizație”, iar sub masca lor o armată uriașă este pusă să ucidă, doar de dragul răzbunării, copii, femei, bătrâni. În realitate tot răul pomenit are un uriaș sprijin politic. Atunci degeaba mai avem legi, tribunale, organizații umanitare, ONU, etc, etc.
Lumea de astăzi se spune că a avansat, că am ajuns să trăim sub semnul dragostei, a iubirii maxime, a toleranței, dar în același timp acceptăm moartea, genocidul și distrugerea atât de ușor.
Bineînțeles, așa de vreo 3 ani și ceva de zile, sistemul uman repede s-a „virusat” cu anumite idei și fapte venite din mintea unor personalități politice care nu au nicio treabă cu familia, cu iubirea și credința față de Bunul Dumnezeu.
Întotdeauna cei puternici trebuie să sprijine populația simplă, cea lipsită de apărare, cea care este expusă la nenorociri.
Dacă omenirea va accepta ca un milion sau două de oameni să fie uciși de cea mai complexă armată din lumea doar din cauza răzbunării, atunci civilizația s-a prăbușit. Răul cu cornițe s-a instalat bine de tot în cabinetele politicienilor, iar umanitate a decăzut profund într-o dizgrație istorică.
Dan Șarpe