„Am urmărit cu amărăciune și îngrijorare dezbaterile generate de capacitatea desființării Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.
Consecvent cu activitate și poziții exprimate în calitate de rector al Universității din București și președinte al Consiliului Național al Rectorilor (1992-1996), de președinte al României (1996-2000), consider că este de date mea să exprimă o poziție publică în această dezbatere pentru că în funcție de calitatea mea directă a Universității a Trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina, pe care am inițiat-o și am instituționalizat-o împreună cu președinții Petru Lucinschi și Leonid Kucima la Izmail, în iulie 1997.
Acest angajament strategic trilateral, salut imediat de vicepreședintele SUA, Al Gore, și de liderii Uniunii Europene viza asigurarea unei zone de securitate și stabilitate; consolidarea unității statale și a suveranității Republicii Moldova, susținerea culturală și umanitară a comunităților românești, prin respectarea standardelor europene în materie; cooperarea transfrontalieră; sprijinirea conectării Republicii Moldova și Ucrainei la diferite forme de cooperare regională din Europa Centrală și de Sud-Est.
Constituirea Euroregiunilor Dunărea de Jos și Prutul Superior în urma acordurilor semnate de președinții României, Republicii Moldova și Ucrainei a urmărit, în egală măsură, crearea unui spațiu cultural, științific și educațional comun. În același scop, prin eforturile Departamentului Românilor de Pretutindeni din Guvernul României a fost înființat, în anul 1998, Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi”, condus de eminentul profesor al Universității din București Dan Slușanschi, care a oferit o bursă de studii pentru tineri din Basarabia și Bucovina.
Înființarea Universității din Cahul, ca filială a Universității „Dunarea de Jos” din Galați a fost rezultatul protocolului de colaborare dintre Ministerul Educației Naţionale din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova pentru anul de învăţământ 1999/2000, la 6 mai 1999.
Susțin continuarea proiectului strategic al trilateralei România-Republica Moldova- Ucraina de către actualele autorități și salut proiectul unei Camere de Comerț și Industrie trilaterale, dar atrag atenția asupra importanței menținerii și dezvoltării proiectelor culturale și educaționale comune.
Desființarea Universității din Cahul nu este o problemă unilaterală, ea este a tuturor celor implicați: forurile de conducere a instituției, autoritățile de resort din învățământul superior, studenți, profesori, alumni, organizații neguvernamentale și cetățeni. Ea implică responsabilitatea partenerilor statali, deoarece are la bază angajamente internaționale bi și trilaterale, presupusă în 1997 de președinții României, Republicii Moldova și Ucrainei, în cadrul colaborării euroregionale la Dunărea de Jos, consultările reciproce fiind esențiale.
Protocolul de colaborare din 6 mai 1999, semnat de miniștrii Educației din România și Republica Moldova, prevedea articolul 6: Cele două părți vor sprijini colaborarea directă dintre instituțiile de învățământ superior și dintre institutele de cercetare din domeniul învățământului, precum și dintre școli și inspectorate școlare teritoriale. Universitățile din România și Republica Moldova vor deschide filiale în celălalt stat cu sprijinul ministerelor de resort. În acest scop părțile vor sprijini înființarea unei universități la Cahul, ca filială a Universității „Dunărea de Jos” din Galați.
Protocolul din 1998 de colaborare dintre Ministerul Educației Naționale din România și Ministerul Educației și Știintei al Republicii Moldova pentru anul de învățământ 1998/1999, semnat la Chișinău, publicat în M.Of. 455 din 27 noiembrie 1998 a prevăzut, de asemenea, colaborarea la nivelul unui consiliu consultativ al rectorilor universităților din România și Republica Moldova (articolul 21): „Părțile vor sprijini crearea Consiliului comun al rectorilor din România și Republica Moldova. Consiliul comun al rectorilor se va întruni de 4 ori pe an, alternativ, în Republica Moldova, respectiv”.
Mă alătur apelului președintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei, rectorului Universității din București, prof.dr. Marian Preda, , consilierului de stat pentru Românii de pretutindeni în perioada 1998-2000, Antonie Popescu, de a „identifică, prin dialog și cooperare instituțională, soluții constructive și eficiente pentru asigurarea continuității procesului de dezvoltare sustenabilă” și a autonomiei Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.
Mă pronunță împotriva desființării Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul și în calitatea mea de președinte fondator al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Institutul nostru are un acord de cercetare științifică cu Universitatea din Cahul, în cadrul căreia suntem parteneri într-un important proiect regional, „Orașe porturi în regiunea danubiano-pontică. O istorie milenară între război și pace”, derulat împreună cu universități și institute de cercetare din Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia și Austria.
În vara anului 2025, Universitatea din Cahul a organizat conferința internațională „Perspectivele și problemele integrării în spațiul european al cercetării și educației”, în parteneriat cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Muzeul Brăilei „Carol I”, Mariupol State University, Izmail State Humanitarian University și Institutul de Cercetări” Andrei Academie „Act. la care au participat și cercetători ai Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Conferința a reunit peste 250 de cercetători din Republica Moldova, România și Ucraina, care au analizat evoluțiile recente în cercetare și educație, precum și dinamică complexă a integrării europene.
Consideră că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul poate fi sprijinită în continuarea printr-o propunere concretă de întărire, nu de lichidare a personalității juridice sau de diminuare a autonomiei, de Guvernul de la Chișinău și de Guvernul de la București, având în vedere rolul misionar în educație, știință și îngrijire a activității europene în continuare. cu succes și în viitor.”