DESPRE CĂUTAREA ADEVĂRULUI Dr. Claudiu Cobuz Doctor în științe medicale Lector universitar

    0
    193

    Dacă adevărul este un raport, atunci ar fi necesar ca raportul să fie același, oriunde l-am întâlni. Și într-adevăr, raportul pare a fi peste tot același: e raportul de acoperire între cunoștință și fapt. Oriunde am așa ceva, dețin, în baza celor de mai sus, adevărul. Dar de unde știu când am așa ceva? Sau știu ceva dinainte cu privire la ființa intimă a lucrului luat în considerație; sau, dacă nu știu nimic, atunci nu pot determina nici clipa când acoperirea e desăvârșită.

    Adevărul pare a fi o problemă prost pusă. Bineînțeles, urmărirea lui continuă să fie folositoare, chiar dacă în el însuși s-a dovedit a fi lipsit de sens, și nimeni nu s-ar gândi să interzică omului de știință cercetarea realității în convingerea că o descifrează în rosturile ei ascunse. Imaginea adevărului este chiar de folos, prin aceea că cheamă pe cercetător într-una mai departe, silindu-l să-și întindă raza sa de activitate, să-și sporească numărul instrumentelor de lucru, să își revizuiască și să-și adâncească metodele sale de a descoperi și dovedi.

    Silința după adevăr a fost rodnică, așadar, însă nu planul adevărului este cel care legitimează, până la urmă, cunoștințele ce căpătăm. Iar dacă nu s-a pierdut timp cu urmărirea adevărului, s-a pierdut timp cu credința în adevăr. O astfel de credință trebuie corectată, dacă voim să nu ne facem idoli strâmbi, dacă voim să înțelegem actul cunoașterii în aceea ce poate da el, iar nu în ce ne închipuim noi că obținem prin mijlocirea lui.

    Dacă există adevăr și posibilitatea de a-l atinge cândva, orice siguranță actuală a cunoștințelor se risipește. Din fericire, lumea ne oferă mai multe prilejuri de certitudine și nici un adevăr; căci ea nu e decât lumea așa cum am făcut-o noi să fie, în interesul, tocmai, al cunoașterii noastre sigure. Căutătorii de adevăruri n-au decât să le caute mai departe; ei nu sunt însă și aflători de adevăruri; ci, în calea lor către ele, trudindu-se să le găsească, luptându-se cu lucrurile de cunoscut, le-au schimbat pe acestea la față, le-au îmbibat cu înțelesuri noi, care nu mai sunt ale lor dar ale spiritului și nu mai dau socoteală despre adevărurile lor, ci despre certitudinile spiritului. Căutătorii de adevăruri sunt aflători de certitudini — iată călătoria pe care o face orice conștiință cunoscătoare.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.