lui Ariad Movilă
de Dan T. Giirtesch
Femei de fum, eu chipuri asamblate.
Încă dintr-o prea fragedă pruncie,
Lovite toate de zădărnicie,
Insă iubite toate, toate, toate.
V-am venerat şi, poate, o mai fac
In nopţile cu dulci şi mari coşmaruri
După ce-n alte nopţi dormite-n baruri
Voiam lumina nopţii s-o desfac.
Toate aţi fost şi toate mi-aţi fost sfinte,
Nici nu mai ştiu acum de-s eu sau voi,
Pe toate v-am pierdut printre nevoi,
Dar am aflat ceva: viaţa mă minte.
