Dragostea rămâne în Tenerife I

    0
    28

    Cu câteva zile în urmă, am primit un telefon de la domnul Ioan Iacob prin care își exprimă dorința de a ne cunoaște.

    Discuția nu a durat mai mult de 5 minute, dar am simțit o bucurie prin faptul că l-am cunoscut pe scriitorul Ioan Iacob.

    Am primit permisiunea domniei sale de a publica, pas cu pas, unul din romanele scrise.

    Începând de astăzi, 16 august, cât am să pot de des, voi lăsa bucățelele din binecuvântatul roman „Dragostea rămâne în Tenerife” și cine știe, poate într-o zi vom face și o lansare la Suceava.

    Dan Șarpe

    „Dragostea rămâne în Tenerife
    I

    Casei Regale a Spaniei
    şi Familiei Regale a României.
    Marelui meu prieten Mircea Nedelciu

    Jurnalul de bord al romanului
    17.07.2021, 23:57, sâmbătă
    Reveniţi din Tenerife (eu şi G.), preluaţi la Otopeni
    de către DSP, introduşi în carantină, culoarea Spaniei galbenă de o zi. Carantină „benevolă” la domiciliu, autorităţile sanitare nu testează, dispun.
    („Ştiţi ce distanţă este între Spania continentală şi Tenerife? Nici nu ştiţi unde este Tenerife!”, strigă un turist din Timişoara,
    revoltat că nu se face niciun test, să fie pertinent depistaţi „coviţii” şi separaţi de „noncoviţi”. Toţi nevaccinaţii la grămadă, rotund, ca turma.)
    „Mai uşor, domnu’!”, hârâie un turist mai în vârstă şi mai experimentat. „Ce fac, domnule? Vorbesc.”, nu se dă timişoreanul…/ În memorie revine, circular: „Azi în Otopeni,mâine-n toată ţara.”/
    Pe ferry FRED OLSEN ni se explică: „La Gomera –
    Los Cristianos 50 minutos, 39 km”.(Revolta timişoreanului mă trimite la Internet. Nici eu nu ştiu distanţa dintre Spania şi… „The total straight line distance between Spain and Tenerife is 1790 km /kilometers/ and 600 meters” /Google/)

    O lume nebună, rotundă, rotundă
    Grupul de turişti formează un cerc în jurul unuia din cei doi ghizi (turiştii români însoţiţi de un ghid rotofei, Marius, un tip deosebit, admis la câteva facultăţi din
    Irlanda, neadaptarea la clima de acolo rostogolindu-l dincoace de sudul Europei, cu „desant” în Tenerife, celălalt – un ghid /filiform/ „de engleză” pentru islandezii ce
    merg şi ei în autocarul nostru, cred că este un spaniol, rosteşte cuvintele în engleză şi germană punând un accent ascuţit pe vocale, un ghid bine pregătit). „Suntem pe
    Calle Real, principala stradă a capitalei din La Gomera, la o sută de metri în faţa bisericii Nuestra Senora de Asuncion (unde Cristobal Colon ar fi rostit ultima rugăciune înainte de plecarea peste Atlantic).”
    Marius intră în biserică să vadă dacă o putem vizita,14:30, căldură toridă, San Sebastian, La Gomera, 37° C la umbră, celălalt ghid se aşează pe vine, în faţa unui capac de canal pe care sunt gravate trei corăbii. Facem roată în jurul lui, ascultăm:
    – ¿Cuáles eran los barcos de Cristóbal Colón?, întreabă „englezul” cu degetul lipit de capacul de canal. Traduce: – What were Chrisopher Columbus’ ships?
    – „Niña, Pinta, Santa Maria”, răspunde un islandez.
    (Peste două zile, revenit la Bucureşti, citesc pe Internet: „Prima expediție pleacă din portul Palos de la Frontera cu navele Santa Maria – de aproximativ 30 metri lungime, care era sub comanda sa, Pinta și Nina – două caravele mici de aproximativ 15 m lungime. Cele două nave mai mici erau comandate de către Martín Alonso Pinzón și fratele său Vicente Yañez Pinzón și aveau 90 de oameni în total. Este ales pentru traversarea oceanului drumul alizeelor.”)
    – Bravo!, exclamă ghidul şi continuă în faţa capacului de canal din La Gomera, San Sebastian (37° C la umbră), parcă explică la tablă:
    – The trade route is chosen for crossing the ocean. Rotunjirea explicaţiei:
    – La ruta comercial se elige para cruzar el océano. Trecătorii se preling pe lângă el, zâmbesc când aud spaniola. Ghidul pentru români revine, biserica nu se vizitează decât după ora 18, vom fi plecaţi de mult din La Gomera, altă şansă a vieţii de a o vizita nu mai avem.
    (Internet: „Lui Colón i s-au pus la dispoziţie trei corăbii. Potrivit versiunii tradiţionale, echipajul a fost recrutat dintre condamnaţii la muncă silnică pentru crima de lese-majestate şi completat cu delincvenţi de drept comun. Colón a fost ajutat să strângă fondurile necesare de către fraţii Pinzón, navigatori iscusiţi, originari din Palos. Colón a înălţat pavilionul de amiral pe «Santa Maria», cea mai mare corabie, pe care el însuşi, poatefără temei, a caracterizat-o ca «un vas prost, impropriu pentru descoperiri». Căpitan al celei de-a doua corăbii, «Pinta», a fost Martin Alonso, cel mai mare dintre fraţii Pinzón. Căpitan al celei de-a treia corăbii, «Niña», a fost numit Vicente Yañez, cel mai tânăr dintre fraţii Pinzón. ”

    Ioan Iacob
    (va urma)

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.