Am citit nenumărate articole care critică apariția extremei drepte. Mă scuzați ”apariția” nu este un termen bine definit, ci mai degrabă ”continuitatea”. Nu cred că extrema dreaptă a dispărut în ultimii 30 de ani, ea a stat permanent la noi, lângă noi, dar după modalitatea de ”gestionare a virusului 2020-2022 plus medierea conflictului din Ucraina” a făcut ca extrema dreaptă să fie o politică mondială. De ce? Simplu! Majoritatea oamenilor s-au simțit umiliți, trădați, minți și păcăliți!
Din punctul meu de vedere extrema dreaptă nu este o doctrină contemporană. Un asemenea curent politic are în spate un trecut.
Extrema dreaptă are rădăcini în ”nevoile omului simplu”. Cu cât omul este mai școlit, pricepe diferența între realitate ”adevăruri și fapte” promise de către ”clasa politică tradițională”, cu atât extrema dreaptă câștigă teren.
Dacă oamenii au în fața lor o viață liniștită, un sistem de sănătate care să le satisfacă cerințele, o informare corectă, un sistem educațional onest, o siguranță a vieții de zi cu zi, atunci cu toții sunt fericiți și nu fug după politicieni sau politici populiste.
Hitler, Mussolini, Sima, nu au ajuns la putere de capul lor, ci sprijiniți de majoritatea populației.
În Germania anilor ’30 o mână de ajutor extremei drepte a dat-o Franța care, după Primul Război Mondial, ca răzbunare, i-a înfometat-umilit pe nemți, iar când Hitler a promis poporului german că va duce națiunea pe culmile glorie cu toții au căzut în capcană. O asemănare s-a produs și în Italia.
În România extrema dreaptă, în perioada interbelică, a câștigat teren uriaș tot datorită unor politici administrative, financiare, duse greșit de către o parte dintre liderii politici.
Poporul întotdeauna după un eșec sau după o stare de rău vrea răzbunare. Așa este în ADN-ul omului. Răutatea, dar mai ales prostia are trecere pe pământ.
Extrema dreaptă de multe ori este amestecată sau identificată cu dragostea față de țară, față de Sfânta Familie sau față de credință. Ceea ce este greșit!
Un om care își iubește familia, țara, pacea, nu este neapărat extremist sau se duce spre o direcție radicală. El merge pe calea de mijloc, dar dacă nu este îndrumat sau respectat cum trebuie, ci mai mult umilit de către conducători, atunci caută alte soluții.
Extrema dreaptă a câștigat teren în ultimii ani datorită unei slabe clase politice avute atât în țară, cât și în Europa.
Cu domnul Iohannis Președinte care a avut grijă doar de dânsul și de cei apropiați, ba mai mult a mai promovat politici care au sărăcit România în favoarea miliardarilor vorbitori de germană sau celor care iubesc război, atunci cum să te mai miri că majoritatea românilor aleg să voteze altceva care nu are legătură directă sau indirectă cu domnul Iohannis.
La fel și în Europa! Sub domnia doamnei Ursula von der Leyen, Europa a sărăcit, s-a îmbolnăvit. Domnia Sa a promovat enorm de mult incultura, curcubeul, mediocritatea, iar Sfânta Familie și Biserica au fost dată la o parte, semn că liderii politici europeni sunt total pe invers.
Românii și mare parte din popoarele Europei iubesc pacea, iubesc normalul.
Extremistul nu este adorat! În schimb nici majoritatea populației nu trebuie să fie forțată să accepte biruri mari, prețuri uriașe (toate acestea bag sărăcia în casele oamenilor) ori iubiri nefirești doar de dragul unor politicieni de mucava care adoră războaiele, moartea și partea întunecată.
Dan Șarpe