In Memoriam

    0
    345

    Liviu-Cristian Tiliuțe – Un Veșnic visător  

    Am tot sperat că viața va învinge, dar moartea s-a așezat peste tot ce am sperat.

    Liviu Tiliuțe sau Bilică cum îl alintau prieteni era un adevărat visător.

    Un îndrăgostit de muzică, poezie, matematică, istorie, dar mai ales un iubitor de politică și frumos, a tot sperat că viața îi va oferi mai multe lucruri frumoase, pozitive.

    A fost consilier județean, chiar cel mai tânăr consilier județean din țară din acea perioadă 1992-1996, și-a câștigat respectul în politică pas cu pas, sperând și visând că noi, românii, vom avea parte de o viață frumoasă. A fost să-l întâmpine în 1992 pe regele Mihai I al României la Aeroportul de la Salcea, a crezut în monarhie, dar și-a respectat Președintele.

    Cu ani în urmă, la o discuție, mi-a mărturisit ”chiar dacă voi rămâne ultimul țărănist ca să sting lumina de la sediu, dar din acest partid nu am să plec niciodată”.

    Viața i-a dat numeroase lovituri. Și-a îngropata mama, soția (Oana Bursucenu).

    În suferința lui, demn le-a dus pe toate

    Bunul Dumnezeu să-L odihnească în pace!

    Am găsit un poem scris de soția lui Bilică, Oana Bursuceanu, pe care-l las să curgă lin pe ecran.

     ”Vis in vis

    Vars lacrimi dulci de fericire

    intru visarea ta,

    pe chipul tau frumos

    cioplit cu har divin.

    Presar petale pe fruntea

    ce sopteste demnitate

    si stropesc cu roua argintie

    pleopele si genele care freamata linistit

    ca bataile inimii tale,coroana blanda.

    Iti ating usor cu degetele

    buzele putin intredeschise

    dornice si in somn

    de contopirea pasiunii.

    Cand te vei trezi in rasarit

    ne vom arunca pletele

    in spuma valurilor,chemare susotita

    si vom lasa apa sa ne cunune

    pentru eternitate.

    Algele ne vor fi inele,

    calutii de mare ne vor fi cavaleri de onoare,

    Poseidon ne va nasi

    si vom pasi pe perlele scoicilor fertile

    catre altarul sfant

    al apelor strigare.

    Ne vom uni in cantecul sirenelor,

    voi zamisli iubirea

    ce la picioare ti-o voi asterne.

    Trezeste-te,iubite,

    sa-ti povestesc a mea visare!

    Te asteapta un pocal de ambrozie

    pe masuta din petale de nuferi si apa fermecata.”

    Dan Șarpe

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.