Am cunoscut-o pe doamna Aurelia Gurzu cu mulți ani în urmă.
Știam de la tata că este „doamna care ne vindecă găinuțele, câinele, pisica”.
Cu doamna Aurelia Gurzu mă întâlneam destul de des prin zona Pieței Mari și cu o voce blândă mă întreba, tot timpul, ce mai fac ai mei părinți, dacă totul este bine acasă, dacă cutare vecin de era sănătos, cu alte cuvinte purtam o discuție plăcută.
Când am aflat că doamna Aurelia Gurzu a plecat la Cele Veșnice, m-am întristat mult de tot.
Am considerat generația doamnei Gurzu, care coincide cu ce cea a părinților mei, că sunt veșnici, dar ușor, ușor, de la oamenii de la care am învățat enorm de multe lucruri s-au retras cuminți la Domnul.
Au trăit frumos, au avut grijă de Sfânta Familie, de prieteni, de vecini, cum au știut mai bine, au muncit enorm de mult, au mers la Biserică, dar niciodată nu s-au plâns de greutăți, de lipsuri.
Așa a fost și doamna Aurelia Gurzu. Un exemplu de OM simplu și plin de blândețe!
Bunul Dumnezeu s-o odihnească în pace!
Condoleanțe familiei îndurerate!
Dan Șarpe
p.s. Poză preluată de pe Facebook