ION COZMEI, O stea a Bucovinei (XX)

    0
    167

    V.2.D.4. CAPCANELE CVASI-TRANSPUNERII

    Printre tipurile de traduceri, am prezentat în amonte şi traducerea cvasiliberă, adică o cvasi-transpunere a originalului, în care primează spiritul textului ( adică sensul şi fondul), şi în care litera (forma şi dimensiunea prozodică) originalului suportând deviaţii, suprimări sau adăogiri operate de traducător. ACESTE LUCRURI SUNT BINE SESIZATE de Ioan Chideşciuc, în studiul său ,,Încă un pas spre receptarea fidelă a lui Şevcenko, Poeme, Traducere din limba ucraineană de Ion Cozmei, Bucureşti, Editura Mustang, 2001”, care observă că Victor Tulbure ,,realizează mai degrabă o semitraducere cvasiliberă, păstrând sau recreând doar atmosfera şevcenkiană”.

                Capcanele unei astfel de traduceri, sunt  identificate de Ion Cozmei cu o rigoare literară demnă de viitorul doctor în filologie iar pe Ion Chideşciuc îl determină să conchidă: ,, Dacă Victor Tulbure a tradus după ureche pe Şevcenko în stilul lui Vasile Alecsandri, preocupat fiind de conţinutul şi forma sonoră a versului, Ion Cozmei, asemenea unui compozitor atent, recompune tablou după tablou, imaginile artistice ale marelui romantic printr-o traducere fidelă…ceea ce permite interpretarea acestor cântece triste, asemenea doinelor, şi-n limba română, aşa cum le cântă ucrainenii îndrăgostiţi de Şevcenko”.

    V.3. O nouă abordare a lui Şevcenko în România

    Noua democraţie şi libertatea asumată a cuvântului, generate de destrămarea colosului communist şi crearea în fostul spaţiu sovietic a statelor independente, au permis aplicarea unor revizuiri categorice şi necesare în literatura şi arta popoarelor opresate de ideologia comunismului, care au dreptul să-şi reconsidere propriile dimensiuni spirituale, fără teroarea politicului şi ideologicului. Literatura română contemporană, ca şi cea ucraineană, de altfel, se întoarce critic şi novator către clasicii săi, către spiritele sale emblematice şi plămădeşte în rândul cititorilor concepte noi, în care criteriul estetic este menit să domine creaţia, care este în primul rând un produs al ficţiunii artistice. Alecsandri, Coşbuc, Arghezi, Bacovia, dar şi Eminescu sau Blaga capătă noi interpretări şi analize, în perspectiva analizei critice a operei şi nu a autorului sau contextului social în care ea a apărut.

    Taras Şevcenko, spiritul tutelar al ucrainenilor, dar şi un ilustru reprezentant al literaturii universale, este supus unor noi şi moderne interpretări, atât între ganiţele tânărului stat ucrainean independent, cât şi în context universal, acolo unde opera sa a pătruns de multă vreme. Şevcenkologii, în primul rând cei ucraineni, îşi revizuiesc din mers opiniile, iar tinerii cercetători întru Şevcenko din spaţiul ucrainean, încearcă să confere poetului lor naţional atributele unui spirit vizionar, reformator de limbă şi conştiinţă, care s-a ridicat întotdeauna deasupra cotidianului sau elementului efemer. Un suflu modern străbate şevcenkologia contemporană, analiza estetică structuralistă luând locul demersului critic sociologizant.

    În perimetrul românesc al şevcenkologiei a avut loc de asemenea o primenire a viziunilor, în fruntea lor aflându-se în continuare Magdalena Laszlo Kuţiuk, distinsă cercetătoare bucureşteancă. Alături de ea mai pot fi aşezate două nume de rezonanţă ale literaturii române contemporane – Dan Horia Mazilu şi Stelian Gruia, ultimul dispărut prematur din viaţă, dar şi Corneliu Barborică, studiile celor 3 cercetători fiind citate şi apreciate de curând şi la Kiev, în culegerea Studii de şevcenkologie, 2002. Studiile cercetătorilor de mai sus, vizează pe un Şevcenko diferit decât cel văzut de C.D.Gherea, Zamfir Arbore, C.Vâlvovan, M.Sadoveanu, M.Beniuc, E.Camilar etc.:

    -studiul Despre poezia lui Taras Şevcenko semnat de D.H.Mazilu, apărut ca prefaţă la volumul Şevcenko. Cobzarul, în româneşte de V.Tulbure, poate fi considerat drept primul demers analitic aplicat în spaţiul românesc privind poetica lui Şevcenko, eliberat de viziunea sociologizantă asupra bardului ucrainean, care a dominat aproape întreg secolul XX şevcenkologia românească. Mazilu vede în Şevcenko nu numai un mare scriitor ucrainean, ci şi unu dintre cei mai însemnaţi reprezentanţi ai romantismului literar slav şi european.

    -lucrarea de doctorat a lui Stelian Gruia-Taras Şevcenko-poet romantic, 1973, evidenţiază spiritual romantic al lui Şevcenko, care după Decembrie 1989 a căpătat aspectul a două cărţi de sine stătătoare, una în limba ucraineană şi una în limba română.

    -şevcenkologul român Magdalena Laszlo Kuţiuk, considerată de mult ,,unul dintre cei mai însemnaţi comentatori internaţionali ai profilului literaturii ucrainene”( O.Romaneţ), revine în utima vreme asupra operei lui Şevcenko, potenţând pertinent ceea ce doar sugera în articolele sale comparative de dinainte de 1989. Recentele sale apariţii editoriale( Exotica limitrofă. Studii comparative româno-ucrainene-1997, Focul şi Cuvântul. Mitul cosmogonic în Ucraina-1992, Cheia beletristicii – 2000, Ghid de autocunoaştere.Elemente de socionică – 2000, )demonstrează dispoziţia cercetătoarei de a utiliza metode analitice moderne în perimetrul literaturii ucrainene clasice şi contemporane, precum hermeneutica, psihoanaliza, intertextualitatea, socionica. De curând şevcenkologia română s-a îmbogăţit cu încă o cercetare fundamentală a Magdalenei Laszlo-Kuţiuk, intitulată OPERA LUI ŞEVCENKO PE FUNDALUL EPOCII SALE, care ni-l relevează pe Şevcenko în contextul romantismului european, alături de V.Hugo, Holderlin, E.T.A.Hoffman, A.Mickiewicz, Schiller etc.

    Concluzionând, Ion Cozmei apreciază că receptarea creaţiei lui Şevcenko în România contemporană cunoaşte noi aspecte şi dimensiuni, în concordanţă cu şevcenkologia de ultimă oră, promovată în primul rând de cercetătorii din Ucraina, care au adoptat revizuirea receptării operei şevcenkiene în spiritual celor mai moderne metode critice contemporane. Este un demers critic obiectiv şi necesar, menit să confere poetului naţional al Ucrainei statutul unui mare creator universal, care şi-a zămislit opera sub auspiciile esteticii romantice.

    Încheiind prezentarea lucrării de doctorat – emblematică pentru întreaga creaţie cozmeiană, apreciem cantitatea de date şi informaţii pe care le transmite cititorului, apropiindu-l de poetul naţional al Ucrainei – Taras Şevcenko, până la urmă un romantic intrat în literatura universală, asemenea poetului nostru naţional Mihai Eminescu.

    Text: Constantin Hlușneac, grafică: Konstantin Ungureanu-Box

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.