Continuăm cu prezentarea celorlalte cărţi.
La secţiunea jurnal de călătorie, avem cartea Noiembrie la Drenthe, scrisă în colaborare cu Constantin Arcu şi Ion Beldeanu şi semnată cu pseudonimul BELCOZAR.
Cartea ne lipseşte din materialul pus la dispoziţie de Ion Cozmei, aşa încât vom da doar câteva referinţe, aflate de la autor.
Cartea descrie călătoria celor 3 scriitori suceveni în Olanda, în localitatea Drenthe, prilejuită de un schimb literar între Bucovina şi nordul Olandei şi a fost tipărită la editura ,,Cuvântul Nostru” din Suceava în anul 1999. Un aspect amuzant, rămas în memoria lui ION COZMEI, este legat de necunoaşterea limbilor vorbite în Olanda – olandeza şi engleza, de nici unul din cei trei. Ajunşi pe aeroportul din Amsterdam, grupul de literaţi din Bucovina, au avut surpriza de a nu-i fi aşteptat nimeni. De unde să ştii încotro s-o apuci? Orice pas impunea o întrebare, adică cunoaşterea limbii vorbite, ceea ce lor le era străin. Ce le ajuta că erau tobă de literatură, ei înşişi , scriind atâtea cărţi, încât unui om îi trebuie multă ambiţie pentru a le citi într-o viaţă, lăsând la o parte înţelegerea lor, care nu este la îndemâna oricui. Stăteau în plină capitală a Olandei, ca nişte bieţi oameni care nu-şi puteau spune oful lor. Şi din mulţimea de trecători, unul li s-a părut mai apropiat de condiţia lor intlectuală. Cu puţina lui franceză şi cu cea a lui Ion Cozmei, s-au înţeles atât cât le-a fost necesar. Le-a fost adus un translator, care a priceput rostul lor pe pământ olandez şi aşa au ajuns în oraşul Drenthe, unde aveau întâlnirea literară cu pricina.
O altă lucrare remarcabilă a perioadei pe care o tratăm este Din Boian la Vatra Dornei, scrisă în colaborare cu Tiberiu Coşovan, jurnalist bucovinean cu care Ion Cozmei s-a intersectat destul de des în cărţile sale de proză, în interviuri.
Cartea debutează cu o poezie dedicată limbii române, la care poetul ţinea mult. Povestea, cu mândrie, că actorul OVIDIU IULIU MOLDOVAN, îşi începea, deseori, prezentarea unor spectacole, cu versurile acestui scurt poem, pe care-l redăm în întregime:
În numele Limbii Române
Prieteni ai luminii şi ai adevărului,
În numele Limbii Române/ care există,
îndepărtez pentru o clipă/ orice document istoric
şi vă zic vouă:/ creştere fără iarbă se poate,
iubire fără cuvânt se poate,/cetate fără voievod
şi noapte fără hotar se poate,
şi încă se poate coloană fără sfârşit,/
dar Luceafăr deasupra Limbii Române/
fără EMINESCU /nu se poate !
În AB INITIO… şi ARGUMENT, cititorul este introdus în motivaţia şi subiectul cărţii, al cărei titlu este tocmai primul vers eminescian din celebra DOINĂ a lui Eminesacu:
,,Din Boian la Vatra Dornii”.
Discuţia privindu-l pe Eminescu cu regretatul scriitor şi istoric cernăuţean, Dumitru Covalciuc, ca şi faptul că în timpul verii sărbătoarea eminesciană este marginalizată, neexistând nici o manifestare cu rezonanţă în acest sens pe meleagurile sucevene, au făcut ca un grup de iniţiativă, în frunte cu Ion Cozmei, să prezinte directorului Centrului Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare Suceava, PAVEL BLAJ, un PROIECT CULTURAL, menit să cinstească memoria poetului nostru naţional, sub genericul PE URMELE LUCEAFĂRULUI, începând cu 14 iunie 2003, urmând să se desfăşoare pe parcursul mai multor zile.
Anul 2003, consemnează pentru spiritul eminescian cel puţin 3 momente comemorative: publicarea primei versiuni a Luceafărului, în aprilie 1883 la Viena; lectura în premieră, în cadrul unei şedinţe festive a cenaclului JUNIMEA a poeziei DOINA; îmbolnăvirea gravă a poetului, urmată de internarea la sanatoriul CARITAS al doctorului Şuţu, la 28 iunie 1883.
Esenţa proiectului consta într-un pelerinaj cultural, cu participarea a 15 reprezentanţi ai spiritualităţii sucevene şi 15 reprezentanţi ai culturii din rândul comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi.
Autorul principal al proiectului, ION COZMEI, semnează, în paginile următoare, bogatul studiu DE CE NU A FOST ROSTITĂ ,,DOINA” LA DEZVELIREA STATUII LUI ŞTEFAN CEL MARE, la Iaşi, în 1883?
După aceste pagini cu rol de prefaţă, urmează descrierea pe larg a pelerinajului, făcută de Tiberiu Coşovan în scrierea intitulată PELERINI PE ,,DRUMUL CEL MARE ÎMPĂRĂTESC”AL POETULUI.
Plecarea a fost într-o zi de sâmbătă cu un microbuz, pentru început din grup făcând parte 7 persoane- Ion Cozmei, Viorica Petrovici, Tatiana Chideşa, Mircea Dăneasă, Mihai Burduja, Liviu Popescu, Tiberiu Coşovan, pe drumul naţional E 85, care duce spre Siret. Sunt punctate binecunoscutele aşteptări pentru efectuarea formalităţilor de trecere în Ucraina. După intrarea pe teritoriul Ucrainei, lăsând în urmă drumul mărginit de nuci şi salcâmi, trecând prin sate locuite numai de români, cu cireşi încărcaţi de rod şi stupi de albine orânduiţi în grădini, delegaţia se îndreaptă spre Cernăuţi. Din frumosul oraş, câteva elemente şi edificii sunt aduse în atenţia cititorului:
-oraşul este pavat, pe străzile centrale, cu cuburi de granit încă din perioada administraţiei habsburgice.
– Grădina Publică are o intrare impresionantă din coloane uriaşe, mărginite de lei la fel de uriaşi, în apropiere fiind strada pe care a locuit cândva Vasile Posteucă.
-fostul Liceu Militar ,,Ştefan cel Mare”, astăzi garnizoana oraşului.
-oraşul Cernăuţi ocupă locul al treilea în Ucraina în privinţa numărului de autovehicule de producţie străină.
-Liceul ARON PUMNUL,
-Piaţa în care, cu un deceniu în urmă, se afla statuia lui Lenin. În prezent în această piaţă se poate vedea un monument dedicat poetului ucrainean Taras Şevcenko şi sediul Societăţii pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu”, unde delegaţia română face un prim popas. Aici sunt întâmpinaţi de : Arcadie Opaiţ – preşedintele societăţii, Dumitru Covalciuc-vicepreşedinte, Ştefan Broască, Vasile Tărâţeanu, sculptorul Dumitru Gorşovschi, consulul român – profesor Romeo Săndulescu şi viceconsulul – tânărul Lucian Avram. Sunt reţinute două lucruri din aceste momente:
-în interiorul clădirii se găseşte bustul alb al lui Eminescu, opera maestrului Ion Irimescu, lucrată în praf de piatră.
-delegaţia română oferă câteva exemplare din lucrarea care cuprinde, sub titlul ,,Puneţi un pahar de vin şi pentru mine”, jurnalul şi paginile de corespondenţă ale lui Ciprian Porumbescu (volum apărut sub îngrijirea Ninei Cionca şi Ion Drăguşanul).
De la sediul societăţii, delegaţia completată cu următorii cernăuţeni: Arcadie Opaiţ, Dumitru Covalciuc, Octavian Voronca, Grigore Bostan, Vasile Tărâţeanu, Mircea Lutic, Ştefan Broască, Dumitru Gorşovschi, Vasile Bâcu, Ilie Ioneţ
– reprezentantul Administraţiei de Stat al Regiunii Cernăuţi, se îndreaptă spre Boian. După trecerea Prutului, pe partea dreaptă cum se merge spre Boian, apare localitatea Horecea, unde a fost şi Eminescu în anul 1885. Ajunşi la Boian, delşegaţia opreşte doar pentru a-l saluta pe primarul Ion Jalbă şi se îndreaptă spre Noua Suliţă, pentru a vedea bustul lui Eminescu, realizat de Ion Irimescu. Au văzut bustul doar învelit, întrucât dezvelirea lui urma să se producă cu prilejul vizitei preşedintelui Ion Iliescu. Aşa că delegaţia se întoarce la Boian, localitate asupra căreia autorul reţine atenţia cu următoarele aspecte:
-în parcul din faţa Primăriei Boian, se află monumentul închinat cronicarului Ion Neculce, realizat de sculptorul Dumitru Gorşovschi.
-localitatea Boian are două şcoli, patru biserici şi 4870 de locuitori, dintre care peste 80 de procente sunt români.
Momentul primirii la Boian a fost deosebit de emoţionant, pentru că a fost organizat un mini-spectacol, la care şi-au dat concursul un grup de copii îmbrăcaţi în straie naţionale, corul bisericii din Boian şi poetul Ion Cozmei, care a recitat poezia DOINA. După servirea mesei în clădirea Primăriei, scriitorii au plecat mai departe spre Cernăuţi, pe şoseaua proaspăt asfaltată.
La Cernăuţi s-au consumat următoarele acţiuni:
-popas la vechiul cimitir românesc cu oprire la mormântul lui Aron Pumnul, după ce s-a trecut pe lângă criptele unor cunoscute personalităţi româneşti: Dimitrie Onciul, Ilarie Voronca, Erast Tarangul, Ion Sbiera.
-în centrul Cernăuţiului, la statuia Luceafărului poeziei româneşti, realizată de Dumitru Gorşovschi, s-au depus buchete de flori şi s-a desfăşurat un moment evocator, în cadrul căruia poetul Mircea Lutic l-a definit magistral pe Eminescu spunând că acesta reprezintă ,,Sfânta Treime a Românilor, Tatăl, Fiul şi Sfântul duh al neamului românesc”. Poetul Ion Cozmei a spus că la Cernăuţi ,,respiră măcar utopic şi Eminescu” care a mai fost elogiat şi de Grigore Bostan, Ion Filipciuc, Octavian Voronca, Vasile Tărâţeanu, Liviu Popescu.
Din Cernăuţi, delegaţia mai redusă ca număr, s-a îndreptat spre Crasna, trecând prin Storojineţ. Este trecută apa Sireţelului, prin zona periferică a oraşului, numită Maidan, şi se ajunge într-o margine împădurită mai întâi cu arbori de foioase, mai apoi cu molizi. În zare se află satul românesc Budineţ în care s-a născut academicianul Grigore Bostan, iar mai la dreapta poate fi văzut satul natal al lui Arcadie Opaiţ, Cireşi. Ieşind din Ciudei delegaţia intră în Crasna şi poposeşte la ,,şcoala cea nouă”, Gimnaziul Mihai Eminescu, construit cu sprijinul Guvernului României. Apoi vizitează muzeul din curtea bisericii din Crasna, aici fiind locul în care Mihai Eminescu a înnoptat în anul 1871.
Seara a fost trecută frontiera în România şi, la invitaţia lui Emil Ianuş – avocat, sculptor, epigramist, delegaţia a poposit la crama acestuia din Horodnicul de Sus, cazându-se la hotelul ACR. În dimineaţa următoare, scriitorii au participat la slujba de utrenie de la biserica ,,Bogdana”, după care s-au îndreptat spre Suceava, pentru a depune flori la monumentul lui Eminescu şi a participa la deschiderea Salonului de Literatură Română din Bucovina.
La ora 14 delegaţia a pornit spre Vatra Dornei şi de la Păltinoasa s-a intrat din nou pe ,,drumul cel mare împărătesc” pe care au călcat paşii lui Eminescu.
Ajunşi la Câmpulung Moldovenesc, scriitorii străbat oraşul şi se opresc în faţa bustului lui Eminescu realizat de sculptorul Lucian Murnu. De aici pleacă spre complexul turistic Ioana, iar apoi, după amiază , străbătând Valea Putnei, urcă pe şarpele de asfalt al şoselei pe Mestecăniş. De partea cealaltă a muntelui, la Iacobeni, au urmat cursul întortocheat al Bistriţei Aurii şi spre seară delegaţia ajunge la Vatra Dornei, unde au avut loc următoarele acţiuni:
– întâlnire în parcul oraşului cu comunitatea dorneană, locul în care cu un an în urmă a fost ridicat pe soclu bustul lui Eminescu, realizat de maestrul secular Ion Irimescu, a cărui replică se află la sediul Societăţii pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu” din Cernăuţi, şi totodată identic cu cel de la Noua Suliţă.
-în dimineaţa următoare, în sala Oglinzilor de la Primărie, s-a desfăşurat simpozionul cu genericul ,,Repere biografice eminesciene” în prezenţa oamenilor de cultură dorneni din cadrul Asociaţiei Scriitorlor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, al cărei preşedinte este GHEORGHE PAŢA, şi a primarului Constantin Huţanu.
Cu aceste acţiuni de la Vatra Dornei, practic, respectând versul eminescian, pelerinajul s-a încheiat iar delegaţia , din ce în ce mai restrânsă, rămânând acasă cernăuţenii, apoi Emil Ianuş, Ion Filipciuc, consilierul Mihai Burduja, rămaşi acasă la ei, la Câmpulung Moldovenesc, şi-a continuat drumul de întoarcere spre Suceava, unde a ajuns spre seară, la ora 19 prezentând concluziile pelerinajului la Casa de Cultură.
Urmează, în tablete mai scurte, descrierea pelerinajului de către alţi membri ai grupului de scriitori participanţi.
Text: Constantin Hlușneac, grafică: Konstantin Ungureanu-Box
