După Revoluția din 22 Decembrie 1989, o bună bucată de timp se știa ce partid este de centru-dreapta, care este de centru-stânga și care este naționalist.
De exemplu Frontul Salvării Naționale (FSN) condus de domnul Ion Iliescu era un partid de centru-stânga, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNTCD) condus de domnul Corneliu Coposu era de centru-dreapta la fel și Partidul Național Liberal al cărui președinte era domnul Radu Cîmpeanu, Partidul Social Democrat al domnului Sergiu Cunescu era de centru-stânga dar cu viziuni occidentale, iar Partidul România Mare condus de domnul Vadim Tudor, era unul extremist. Toți cei amintiți mai sus sunt plecați la Domnul!
Cu greu auzeai prin anii ’90 de un amestec de doctrine la partide. Iar asta era un lucru bun, știai orientarea, cunoșteai cine sunt urmașii comuniștilor și cine sunt cei care erau de partea politicii de dinainte de comunism. Bine, mai erau cei infiltrați de către serviciile de securitate!
Astăzi, din nefericire, doctrinele partidelor s-au amestecat.
La actualii liberali întâlnești și pe vechii liberali, social-democrați, pedeliști, țărăniștii. Însuși partidul este afiliat mișcării europene creștin-democrate.
Naționaliștii sunt un amestec între cei de dreapta cu cei de stânga. Mulți dintre cei cu funcții au mers pentru un loc în Parlamentul României.
Partidul Social Democrat și-a mai adunat o parte din vechii membrii de partid pierduți în timp, dar nu s-au dezis de doctrina de după Revoluția din Decembrie 1989. Puțină emanciparea și cam atât.
Modificarea structurii de bază a partidelor înființate după 22 Decembrie 1989, a dus astăzi la un amestec de doctrine politice care s-au finalizat printr-un interes de grup.
Din nefericire, puțini lideri politici de top din România mai țin la doctrina politică!
Dan Șarpe