Decembrie 1989 ne găsea, pe noi, românii, ca și populație, la cifra de 23 de milioane de locuitori.
Totul era calculat după această cifră: număr de grădinițe, de școli, de licee, de locuințe, de deputați din Marea Adunare Națională, iar Partidul Comunist Român miza pe o creștere reală în următorul cinicinal și era tare mândru.
A venit răsturnarea de putere din 22 Decembrie 1989, dar mai departe s-a mers tot pe 23 de milioane de locuitori. La începutul anilor ´90 era și normal, nu era un alt barometru, în schimb cu trecerea timpului, având o statistică reală, s-a observat că noi, ca populație, scădeam pe an ce trece, totul culminând cu aderarea României la U.E., coroborat cu închiderea întreprinderilor din România sub stindardul privatizării, când milioane și milioane de români s-au dus prin toate țările din Europa occidentală pentru a-și găsi un viitor mai bun, mai sigur și mai bine plătit.
Prin Legea 373/2004 s-a stabilit că la 70.000 de locuitori să ne reprezintă un deputat, iar la 160.000 de locuitori un senator. Aceasta se modifică odată cu apariția Legii 208/2015, adică 73.000 de locuitori la un deputat și 168.000 de locuitori la un senator. Dacă înmulțim numărul de mandate, adică cele de 329 de deputați minus 17 reprezentați ai minorităților sau a celor de 136 de senatori, cu 73.000 sau 168.000 obținem 22.776.000/22.848.000 de locuitori, deci foarte aproape de cifra 23 de milioane.
România, la recensământul din 2011, a identificat 20.121.641 de locuitori, iar acest lucru nu bate deloc cu cifra de 22.848.000 cât a ieșit, dacă se face paralela cu numărul de parlamentari. Undeva, în mod voit, se uită de exactitatea cifrelor, care niciodată nu te înșeală, iar de aici și până la realitate este un drum lung și plin de combinații utile celor care ne-au guvernat în cei 30 de ani.
Problema financiară a țării noastre poate, statistic vorbit, fii eradicată doar prin corelarea realității. Nu lipsa de bani ne ucide, ci modalitatea umflată cu care se lucrează încă în Republica România. Totul se raportează la 23 de milioane de locuitori, nu la 18 milioane cât mai suntem, iar de aici pleacă, în avalanșă, restul problemelor din țară, inclusiv reprezentativitatea României în Parlamentul European. De parcă acolo găsești oameni mai serioși și bine intenționați în evidența populației din Europa?!
S-a făcut un referendum pentru a scădea numărul de parlamentari, care a și trecut, dar nu a fost pus în aplicare. Acest lucru se poate face foarte ușor, dacă se vrea, la primele alegeri parlamentare din anul 2020, și anume prin modificarea reprezentativității, adica a Legii 208/2015. Ridici pragul de la 73.000 de locuitori pentru un deputat la 120.000, 150.000, 180.000, iar la un senator de la 168.000 la 220.000, 275.000 sau 300.000.