Domnul doctor, începea mesajul, sunt un pacient de-al D-voastră, Crudu Ionel și vreau să vă mulțumesc pentru tot ajutorul. Dacă nu vorbesc cu D-voastră, înseamnă că am plecat din lumea această.
După aceste cuvine, spuse cu întreruperi, urma o pauză de câteva secunde. Sunt obosit și vorbesc greu, știu că mă înțelegeți! Nimeni mai bine decât noi, cei bolnavi de cancer, nu înțelege importanța unei zile trăite în plus. Este ca o binecuvântare venită de la Dumnezeu și din munca D-voastră.
Iarăși urma câteva secunde de pauză. Nu știu cine vă dorește răul, dar nu meritați să suferiți, mai ales când faceți bine cuiva. Mulțumesc!
Aceste mesaj primit de la un pacient, l-a mișcat pe Liviu. Reprezintă mai mult decât o recunoștință, este o susținere puternică venită din partea cuiva care a priceput, i-a respectat munca.
Liviu cu o bucurie uriașă o striga pe soția lui, Dana, pentru a-i arăta filmuleț și de a discuta . Dana chiar l-a sfătuit să-i trimită și avocatului. Poate era un lucru bun.
Medicul s-a hotărât înainte de a trimite înregistrarea, să-l sune pe avocat.
Discuția dintre el și apărător a fost una bună, chiar avocatul i-a spus că asemenea lucruri sunt pozitive pentru dânsul, dar ceva nu se leagă.
În tot dosarul pe care l-am studiat, continuă avocatul, nu am văzut nicio probă directă care să te incrimineze cu ceva. Este destul de interesant ceea ce se întâmplă și chiar vreau să propun să revi la muncă. Chiar ai harul, darul, inteligența de a salva vieții.
După ce finaliza discuția cu avocatul, Liviu trase un strigăt în casă, era răspunsul fericii. Poate într-o lună merg la muncă!
-va urma-
Dan Șarpe