Presa se năpusti peste Liviu cu fel și fel de întrebări. Regretați ce ați făcut? I-ați cerut flori unei doamne pentru o consultație? Ați condiționat actul medical?
Bietul medic nu înțelegea de unde atâtea întrebări și care le este rostul.
Ajuns la sediul poliției, lui Liviu i-au fost scoase cătușele și imediat începu interogatoriul.
Cel mai bine ar fi să recunoașteți că ați pretins ceva pacienților, un buchet de flori, o pungă de cafea..
Stop, spuse Liviu! Niciodată nu am cerut unui pacient măcar un capăt de ață. Ce era să fac dacă o doamnă mi-a adus o pungă de cafea pe care am dat-o la fete? Să o refuz? D-voastră știți ce înseamnă să refuzi un om trecut printr-un cancer urât?
Ah, exclamă polițistul, deci recunoașteți că ați pretins și luat de la bolnavi!
Nu! Nu am pretins niciodată.. Dar ați luat, completă un alt polițist…
O pungă de cafea!?! Doamne, credeți că nu am banii necesari să-mi cumpăr o pungă de cafea, dar când îi vezi cât de bucuroși vin la mine la control, după ce au învins boala, și parcă vor într-un fel să-mi mulțumească mai mult decât cu vorba. Știți că într-o zi o doamnă m-a luat deoparte și m-a întrebat dacă este pe moarte. Am răspuns de unde până unde o asemenea întrebare, cu toate că fie vorba între noi, un om care are cancer sigur că are o mare problemă, iar dumneaiei mi-a spus că o cutare persoană nu a vrut să-i ia o ciocolată, semn ca ar fi pe moarte și din respect nu vrea să să se complice cu ceva!
Liviu își petrecu o noapte în arestul poliției.
Acasă Dana își făcea griji pentru el, dar avea încredere că totul este o făcătură, iar prietenul lor avocatul îl va aduce acasă foarte repede.
Ceea ce nu înțelegea Dana este de ce atâta ură din partea presei față de soțul ei? Liviu este un om prea blând, prea bun, pentru a fi tratat în felul acesta.
– va urma –
Dan Șarpe