Am alergat pe un câmp plin de iarbă verde, deasă, unde păsărelele își hrănesc generația de mâine, iar albinuțele își strâng bunătățile din mândrele flori de câmp. Lângă mine era fetița mea, Mădălina, iar din spate ne urmărea cu privirea și pașii catifelați frumoasa mea soție, Maria.
Asemenea momente trăite sunt cu totul perfecte, atât de perfecte încât vreau ca ele să nu se termine repede. Știu că perfecțiunea nu durează mult și că mulți muritori nu prea au avut parte de ea.
Perfecțiunea nu poate fi achiziționată sau închiriată, cum de altfel nici nemurirea sau mântuirea sufletului nu le poți cumpăra cu banii oricât de mult ai încerca.
Pentru mine perfecțiunea o găsesc în Sfânta Familiei, iar restul, ce se învârte în jur, formează viața de zi cu zi.
Știu, sunt și indivizi care gândesc că perfecțiunea vine doar atunci când ai bani mulți ori ai putere. Poate aceste lucruri sunt valabile în perioada tinerețe, când într-adevăr te consideri nemuritor, dar timpul te schimbă repede mai târziu.
Am învățat de la bunica, Bunul Dumnezeu s-o odihnească în pace, să nu fac mare deranj în jurul meu, să nu mă bag în viața oamenilor sau să-i stric cuiva armonia, dar aceste lucruri, după cum se arată, nu mai sunt actuale astăzi. Chiar dacă tu îți vezi de treabă, nu îți arunci privirea în stânga și-n dreapta, sunt alții care nu au somn, sunt invidioși pe cee ce ai și te atacă zâmbind fără un motiv.
Majoritatea dintre noi au început să uite cum arată fericirea. S-a ajuns ca partea materială să conteze mai mult decât cea umană.
Dorința de a obține perfecțiunea forțată ori cumpărată duce la dezastru și la un dezechilibru uman cu repercusiuni puternice în viitor.
Este timpul să ne uităm în istoria noastră și să acceptăm ceea ce am fost. Ne putem dezvolta, crește în valoare, dar nu trebuie să renunțăm la perfecțiunea pe care ne oferă Sfânta Familie.
Dan Șarpe