Știu că Palatul Culturii din Târgu Mureș cât și Palatul Administrativ din municipiul Suceava s-au făcut, în proporții aproape maximă, cu donații venite din zona privată plus bani sau produse de la simplii cetățeni. La Palatul Culturii principalii finanțatori sunt expuși pe o plăcuță din marmură chiar la intrarea în clădire.
De mai bine de 30 de ani, privatul nu prea a contribuit la construirea unei clădiri impunătoare (cum se practica pe timpul regelui) pentru cultură sau sănătate, semn că nu mai există o atracție sufletească pentru așa ceva. Aceștia s-au orientat mai mult spre zona credinței.
Dacă luăm de exemplu Suceava. Aici sunt nenumărate firme abonate la banul public, dar nu am auzit de Loial sau General Construct să facă o casă de cultură, o statuie, o școală, să amenajeze Parcul Șipote etc, etc, semn că sprijinul pentru cultură oferit de către societate a cam dispărut. Statul i-a luat locul pentru a lăsat „portițe deschise” celor care finanțează campaniile electorale.
Am auzit o poveste frumoasă legată de construirea actualului Palat Administrativ din municipiul Suceava. Un frizer din acea perioadă a donat ceva bani. Un prieten de-al frizerului, care avea o băcănie, a donat pe lângă bani și alte produse alimentare. Când frizerul a auzit de așa ceva repede s-a dus să ofere și câteva oca de rachiu pentru a echilibra situația.
În zilele noastre nu poți obligă pe cineva să construiască ceva din propriul buzunar, dar în schimb poți povesti ce s-a întâmplat pe timpul regelui sau cu cel puțin 150 de ani în urmă când mediul privat avea un cuvânt greu de spus în dezvoltarea țării.
Dan Șarpe
p.s. Dacă cele două firme sucevene amintite mai sus chiar au construit un spital sau vreo așezare culturală și nu știu, îmi cer mii de scuze.