Niciodată statul român, mai ales cel postdecembrist, nu a fost mulțumit de banii pe care îi semi-semicolectează. Este și normal, doar răspunde la numele de stat!
El, nenorocitul, vrea mai mult, mai ales atunci când se angajează să mimeze că muncește sau muncește mult cu gura.
Dacă cauți să faci ceva, dar nu ai parte de o industrie ori de o agricultură puternica, apelezi la ce este mai ușor, adică mărești unele taxe!
Îmi pare rău să o spun, dar statul român nu are parte de gânditori viabili, apropiați de popor, ci de ciurucuri are se laudă cu anumite diplome (majoritatea cumpărate de la universități de top din occident) și administrează banii poporului (dacă erau a lor gândeau altfel).
În momentul în care nu mai ai bani, aplici cele mai proaste decizii: te împrumuți la dobânzi mari sau ridici nivelul taxelor.
Un guvern adevărat, prin reprezentanții săi, caută să găsească soluții pentru a aduce bani la buget fără să îndatoreze poporul.
Să aducă investitori pentru a crea locuri de muncă, reduce din taxe, colectează mai bine de la marile companii multinaționale (ălea care iau de la săraci și dau la bogați), dar se ferește să ridice nivelul procentelor la cele mai importante taxe.
Numai proștii ridică cuantumul taxelor și fac calculul, după regula de trei simple, la cât vor încasa teoretic.
Când ai un popor sărac, statul devine corupt, putred și ușor de manevrat, deci adio progres!
Dan Șarpe