Iubite prietene şi
Frate al meu,
Nu-ţi fă griji.
Cadavrul ambulant al subsemnatului
Se mai plimbă, încă, printre
Figuri de ceară şi
Zâmbete de conjunctură,
Se mai îmbălsămează prin crâşme cu
Iz de TBC şi ciroză,
Mai priveşte cu jind la
Buzunarele pline ale cerşetorilor,
Mai latră la câinii vagabonzi şi,
E adevărat,
Nici el nu ştie exact ce mai aşteaptă,
Până când şi
De ce ?
De Dan T.Gürtesch –din Moartea mea, dragostea mea