16 octombrie 2022
Drujbele au intrat, cu o poftă morbidă, în pădurea de lângă Mănăstirea Putna.
Pe ramurile unui fag, o pereche de pițigoi speriați se uită spre cei care manevrau drujbele.
Mititeii aveau cuibul chiar lângă copacul care tocmai începu un bărbat să-l taie.
Agitați din cale afară se îndreptă spre cuibul plin de copilași pentru a-l apăra de cei răi. Micuții nu au puterea să se ridice pentru a pleca sau riposta în lupta inechitabilă dintre om-pasăre.
Bradul de lângă ei căzu trosnind într-un zgomot asurzitor.
Totul era pierdut pentru familia de pițigoi. Sfârșitul se apropie repede. Doar o minune îi mai putea salva sau puterea Celui de Sus. Ei credeau și sfioși își aplecau căpușorul.
Dintr-o dată drujba care tocmai a culcat bradul se opri. Un fluierat puternic, ca o chemare, se auzi.
- Vin cei care apăra pădurea. Gașca aia de tineri care tot ne strică combinațiile. Au fost zăriți la intrare în Putna, iar șeful mi-a spus să o roim.
Pițigoii nu au priceput mare lucru din discuția celor doi, dar au văzut că drujba s-a oprit taman cînd trebuia să le pună casa jos.
Bucuroși cu toții au început un cântec vesel, unul vechi cât istoria. Căpușorul lor se ridică spre cer, ca un gest al mulțumirii față de Cel de Sus.
Niciodată să nu renunți la credința pe care o ai în suflet! Păstreaz-o, ea este unica salvare.
Dan Șarpe