Povestea de sâmbătă seară

    0
    185

    O boală cruntă a pus stăpânire pe corpul Corneliei. Cancerul. Cancerul la pancreas, grad 3.

    Biata femeie știa că dacă nu se mișcă repede, zilele îi sunt numărate pe acest pământ.

    Își făcu rezervare la un spital din Cluj, iar împreună cu soțul se urcă în mașină și valea spre Cluj.

    Drumul din Târgu Neamț și până la Cluj a fost unul plin de tăcere. Gândurile celor doi nu erau plăcute, vesele. Chiar dacă erau împreună de 30 de ani, aveau doi copii, două fete, arhitect și medic radiolog, o afacere bună, o firmă de construcții, vestea bolii, în schimb, i-au dat peste cap

    Au ajuns puțin mai devreme la Cluj și până la ora 9, când erau aștepți la consultație, au zis să facă câțiva pași pe jos.

    În dreptul intrării în spital erau 2 mașini ale poliției cu girofarul aprins, iar în jur câțiva polițiști.

    Cornelia simți că ceva nu-i în regulă, iar când trecu pe lângă un individ îmbrăcat în alb, îl întrebă direct:

    • Mă scuzați, domnule, dar ce se întâmplă aici?
    • S-a făcut un flagrant la un medic, am înțeles că la domnul profesor Ștefăroi, iar acum îl anchetează. Bietul, după ce îți petrece câte 12-16 ore pe zi în clinică, pentru a avea grijă de bolnavi, cineva i-a făcut o „bucurie”. Doamne, ai grijă de noi și mai ales de cei bolnavi!

    Femeia a rămas fără glas, era exact omul la care trebuia să ajungă. Adio consult, adio tratament, audio… Și începu să plângă.

    Soțul Cornelei o strânse în brațe și încercă să o calmeze.

    • Totul va fi bine, mai sunt și alți medici oncologi și…
    • Taci, îi răspunse femeia. El era cel mai bun pe pancreas. Taci și lasă-mă să gândesc. Să sun la 112? Ce să fac?

    Dan Șarpe

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.