Crengile uscate trosneau sub greutatea corpului meu, iar soarele mă mângâia plăcut pe față.
Am intrat în pădurea de la Cacica cu gândul de a găsi pe regele bureților și de a ascult cântarea păsărelelor măiestre.
După câțiva zeci de metri frăguțele m-au întâmpinat cu gustul lor dulce. Trebuie să-i duc fetiței și soției. Mădălina se topește după fragii.
Am stat aplecat cam vreo 10 minute până am cules ceva fragi după care mi-am văzut mai departe de drum.
Învârtindu-mă printre copacii țup un hrib sub ochii mei.
L-am găsit pe regele buretiiiiilor. Sunt victorios! Ura, ura, ura!
I-am tăiat rădăcina, pentru a crește și la anul, iar cu cântec înainte m-am îndreptat spre inima pădurii.
„Unde te duci, tu, mielule
Unde te duci tu, mielule
La pășune domnule,
La pășune domnule!”
Dan Șarpe
