Multe sunt acţiunile patronate de Consiliul Judeţean Suceava şi Biblioteca Judeţeană. Fiecare cu importanţa ei. Dar, între toate, fără îndoială, a trezit rezonanţe deosebite în sufletele oamenilor de cultură bucovineni, şi nu numai, evenimentul ,,Seniori octogenari ai spiritualităţii Bucovinene- Forum aniversar Suceava-Cernăuţi”, desfăşurat joi, 24 octombrtie 2019, la Biblioteca Judeţeană, în binecunoscuta sală ,,Elena Greculesei”. Evenimentul, la prima sa ediţie, şi-a propus sărbătorirea scriitorilor octogenari din Bucovina întreagă, cu cele două reşedinţe: Suceava şi Cernăuţi.
Încercând a face o radiografie a celor două ore, cât a durat manifestarea, vom prezenta cititorului întreaga problematică, care, în opinia noastră, comportă două aspecte esenţiale.
În primul rând, aspectul comun oricărei manifestări de gen: au fost sărbătorite 11 personalităţi: proinstareţa Sf. Mănăstiri Voroneţ – stavrofora Irina Pântescu, Ion Beldeanu, Radu Bercea, Nicolae Cârlan, Mihai Iacobescu, Ioan Ieţcu, Mircea Lutic, Marcel Mureşeanu, Ion Paranici, Ilie Popescu, Emanoil Rei, urmând ca la ediţiile viitoare, conform spuselor directorului Bibliotecii Judeţene – Gabriel Cărăbuş, să fie aduse în atenţie alte nume ( cu precizarea noastră, că este de dorit ca, ele – numele, să fie, într-adevăr ,,cu greutate” în cultura Bucovinei !).
Continuând radiografia, nu ne vom referi la spusele tuturor celor sărbătoriţi (desigur – frumoase, cu interesul lor, dar parcă prea ,,şablonizate”). Vom prezenta doar acele intervenţii, care au reuşit să trezească ,,amorţeala”, mergând până la aplauzele celor prezenţi. De ce? Pentru că în cuvântul lor, aceşti sărbătoriţi, deşi octogenari, au demonstrat că, au rămas ancoraţi în marile probleme ale prezentului, precum au fost în anii tinereţii, dorind ca ideile din opera lor să nu rămână moarte, ci să fie un îndreptar de viaţă pentru generaţiile viitoare.
Astfel, proinstareţa Sf. Mănăstiri Voroneţ – Stravofora Irina Pântescu a spus:,, …meseria mea în viaţă a fost munca…orice muncă este nobilă…să educăm copii noştri în cultul muncii, în respectarea valorilor neamului nostru…să învăţăm pe copiii noştri cu demnitatea, să fie cinstiţi şi fiecare să mănânce pâinea muncită de el…să nu ne fie ruşine cu originea noastră…să se mândrească cu înaintaşii…să facă fapte bune…să laşi ceva notabil în urma ta, să semănăm virtutea, dragostea dintre noi…dragostea de patrie…”.
Cu vigoarea tinereţii, prea bine cunoscută, şi cu înţelepciunea anilor ,,purtaţi în plete”, a vorbit profesorul universitar MIHAI IACOBESCU:,,…mama m-a învăţat cultul muncii, cinstea şi ideea de a încerca să rămân bun chiar şi atunci când lumea e rea…după pensionare sunt nefericit…am încercat să fac politică dar mi-am dat seama că politica este cea mai murdară, cea mai complicată şi cea mai ispititoare cale de a deveni ticălos, când ai intrat înger, iar dacă nu-ţi poţi face o echipă în care să crezi şi să creadă în tine, politica nu e decât o aventură, aşa cum a spus Sextil Puşcariu…a fost distrusă industria României,,,, măcar o treime trebuia păstrată şi modernizată…aruncăm lâna oilor pe câmpuri, vin turcii şi ne-o iau, când puteam, cu fabricile noastre, să obţinem profit de 100 de ori mai mare…am fost şi rămân un om de stânga…secretul vieţii mele a fost faptul că întotdeauna am făcut numai ce-mi place…încă nu am scris cartea cea bună…”
Profesorul şi criticul literar NICOLAE CÂRLAN, a fost cel care, în cuvântul său, în ciuda sănătăţii precare, a ştiut să abordeze problemele şi prin prisma literaturii vii, angajată în marile probleme ale contemporaneităţii. Amintindu-l pe Mircea Avram – cercetător la biblioteca Astra din Sibiu, originar din nordul Bucovinei, la întrebarea de când nu a mai fost să revadă Cernăuţiul a răspuns; ,, domnule, eu nu merg acasă cu paşaport!…”. Vorbind despre un alt scriitor reprezentativ pentru Bucovina – Petre Comarnescu, a spus că a fost un americanolog cu studii care ,,făcea propagandă vieţii americane în România deoarece credea că ne vom îndrepta spre modul de vieţuire al Americii” ( spunem noi lucru greu de realizat, câtă vreme slavismul geografic ne-a dominat cultura, tradiţiile şi pe ici pe colo, şi limba…în context, Nicolae Cârlan, zicea: poetul Nicolae Labiş, care mi-a răpit cea mai multă muncă, dintre toţi scriitorii de care m-am ocupat – dar nici nu am fost amintit la sărbătorirea poetului în 2006, la 50 de ani de la moartea sa prematură – a fost, pentru început, un poet comunist…).
Apoi, cu tremur în glas, simţind că nu-i departe momentul când va face ,,ultimul pas”, Nicolae Cârlan a încheiat, exprimându-şi dorinţa de a scoate, până la împlinirea vârstei de 80 de ani, încă o carte.
Ar mai fi de amintit şi profesorul universitar doctor, Ilie Popescu, de la Cernăuţi care dovedind verticalitate morală, prezentându-şi cărţile, l-a invocat pe ION COZMEI, cel care l-a ajutat la scrierea primei ediţii a cărţii sale ,,Drumul spre Golgota” – drama românilor bucovineni din anul 1941, sub ocupaţia trupelor sovietice,,eliberatoare”.
De asemenea dr. Ioan Ieţcu, care a spus: ,,bătrâneţea nu e în buletin, ci în vorbe, în fapte, în ceea ce ai scris, în amintirile pe care le laşi în urmă…este cea din urmă facultate la care nu învăţăm ce se adună, ci cum se lasă toate în urmă”.
În rest, să auzim numai de bine şi, fie ca astfel de manifestări să se mai întâmple, cu personalităţi de marcă ale Bucovinei, care pot dovedi că, la o vărstă venerabilă, păstrează luciditatea tinereţii, plină de elanuri creatoare.