Şef Lucrări Dr. Claudiu Cobuz
Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice
Doctor în ştiinţe medicale
Unul dintre principiile ubicue și universale ale moralei este regula de aur. Exprimată, de obicei, în forma Poartă-te cu ceilalți așa cum ai vrea să se poarte și ei cu tine, regula pare fundamentală pentru simțul uman moral cel mai elementar și pare să se regăsesc într-o formă sau alta în toate tradițiile religioase și morale.
În ciuda caracterului său intuitiv, nu este foarte clar cum poate fi această regulă aplicată în situații practice. Simplitatea ei, cu toate că reprezintă un avantaj, o face, de asemenea, pasibilă de multe critici. Oamenii se bucură de tot de tot felul de plăceri, iar majoritatea nemasochistă ar trebui să fii atentă la masochiştii care aderă ferm la regula de aur. Cu toate acestea, când încercăm să definim și să rafinăm regula, riscăm să-i diminuam forța,. Căutând, poate, să specificăm contextul și circumstanțele în care se aplică regula, dacă devenim prea specifici în această privință, regula tinde să-și piardă universalitatea care o face atât de atractivă. În centrul reguli de aur se află o exigență de coerență, dar egoistul își poate urma neabătut interesul și nu va găsit nimic nelalocul lui în a le recomanda și altora să facă același lucru.
Decât să vedem în regulă de aur în panaceu, așa cum au încercat unii, mai bine s-o privim ca pe un ingredient fundamental al vieții noastre morale: o exigență nu doar pentru coerență, ci și pentru echitate; cerința de a ne pune în mod empatic în locul celorlalţi, de a le arăta același respect și aceeași înțelegere pe care sperăm să le obținem și noi. Privită astfel, regulă de aur este un antidot ca miopia morală care îi afectează pe oameni când sunt interesele lor în joc.