Dacă România nu era sprijinită de Franța în 1859, nu era acea prietenie între Împăratul Franței, Napoleon al III- lea și Alexandru Ioan Cuza, nu se realiza Unirea Principatelor.
Dacă România, în Marele Război, nu era sprijinită tot de Franța, mai târziu SUA, Anglia, nu se făcea Reîntregirea la 1 Decembrie 1918.
Dacă Republica Populară Română nu era susținută de către Stalin, nu mai primeam Ardealul după ce s-a terminat cel de-al Doilea Război Mondial.
Dacă Republica Socialistă România nu era sprijinită de către Gorbaciov și Bush senior, nu dispărea comunismul la 22 Decembrie 1989.
Dacă România nu era sprijinită de către Statele Unite ale Americii, dacă nu era acea discuție liberă între Președintele Bill Clinton și Președintele Emil Constantinescu la București, nu eram în OTAN.
Dacă România nu era sprijinită tot de către americani, francezi nu eram în Uniunea Europeană.
România nu poate supraviețui fără un ajutor extern, fără o prietenie puternică între șefii de stat din Statele Unite ale Americii și cel al României, de exemplu.
Acum, nu avem o relație strânsă sau mai specială cu niciun lider puternic din lumea asta, iar acest lucru demonstrează că actuala clasă politică românească nu cunoaște regulile diplomației, ceea ce ne izolează, ne umilește ca națiune.
Astăzi, prin respingerea definitiva a candidaturii domnului Călin Georgescu la funcția de Președinte al României, s-a rupt orice relație plăcută între noi și cei care ne-au sprijinit în ultimii 35 de ani, adică cu USA.
De acum suntem o națiune de mână a treia, ca importantă, mult sub Ciad sau alte state Africane.
Dan Șarpe