România o națiune frumoasă, dar chinuită

    0
    242

    Politica României a fost dusă întodeauna după dictare, iar dezvoltarea noastră ca națiune a venit imediat după politica României.

    Cât am fost sub cizma Imperiului Otoman, adică exat după finalul domniei lui Alexandru cel Bun, nu puteam construi ceva din piatră, ceva durabil, mai ales cetăți. Eram lipsiți și de carte.  De știința cititului și a scrisului.

    Noi, ca națiune, am fost chinuiți, nu ne-am putut dezvolta până pe la începutul secolului XIX, dar am avut o continuitate masivă în ceea ce privește tradițiile, obicieiurile, credința, familia și dragostea de pământ.

    S-au chinuit turcii, ungurii, austriecii, rușii să ne rupă de Biserică, dar nu au reușit. Sute și sute de ani țăranul român și-a găsit punctul de sprijin doar în Biserica Ortodoxă. În jurul bisericii    s-a dezvoltat și cultura românească, tipografiile, scrisul, cititul. Bierica a avut rolul ei în formarea și conservarea statului român pe amblele paliere, adică a binelui și a răului.

    Imaginați-vă câtă durere era în sufletul unei mame atunci cînd trebuia să-și dea copilașul de 3 anișori pentru trupele otomane sau când fecioarele erau răpite și vândute de turci, tătari, ruși, unguri? Unde îți puteai găsi alinarea, răzbunarea? Alături de bărbat numai la Biserică.

    Din cauza unei lașități continuie a clasei politice, mai ales din zona înaltă, iar aici mă refer la marii boieri, la domnitori, cei de jos au suferit crunt.

    Se spune că exat la începutul domniei lui Carol I prima lui vizită a făcut-o, pe coate și genunchi, la turc. Alungându-l pe Cuza, țara nu mai avea sprijinul Franței, eram poziționați pe o înățimea unde vânturile ne muta după placul lor, iar turcul știa asta foarte bine.

    Pentru mine, România este o națiune super frumoasă. Pe o suprafață relativ mică, Bunul Dumnezeu a pus de toate, mai puțin conducători. Când a ajuns la acest capitol, probabil că Cel de Sus era ocupat cu alte popoare, iar cineva de Acolo ne-au strecurat, lângă noi, cele mai slabe și infecte caractere pe acest palier.

    Pentru mine istoria este cea mai frumoasă poveste. Istoria României are multe povești, unele dintre ele vin dintr-o perioadă în care zeii colindau pământul și se opresc prin secolul IV, după care până prin secolul VIII nu am găsit nicio poveste, doar vise, oameni frumoși, codrii, animale, ceea ce îmi arată că mai sunt multe de căutat și de oferit, întrebări care încap pe o coală de hârtie A4, dar care acoperă o perioadă chiar mai mare de 400 de ani.

    România trebuie vizitată, trebuie admirată, trebuie iubită, inclusiv ținuturile ei din Basarabia, Bucovina, din Ungaria, din Serbia și Bulgaria. Ele toate au fost ale noastre, depinde de perioade și de conducători. Astăzi mulți dintre românii din Ungaria poate o duc mult mai bine decât noi cei de România, dar sigur românii din Ucraina, Transnistria sunt marginalizați, umiliți și folosiți după bunul plac a unor politicieni malefici.

    Dan Șarpe

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.