Din toate realizările marca ”Gheorghe Flutur&Ioan Stan” cea mai urâță și penibilă construcție este groapa de gunoi de pe Mestecăniș.
Poziționată într-o zona superbă de munte, această rușine națională, nu trebuie lăsată să funcționeze. Și încă ceva: să nu treacă mult timp fără să pomenim de ea, nu de alta, dar poate nașii acestei anomali vor face anumite ghidușii nelegale pentru a o pune în funcțiune.
Cel mai frumos și bine documentat material a fost scris de către gazetarii de la Monitorul de Dorna, iar pentru asta îl redau.
Dan Șarpe
”Cine a construit depozitul?
Depozitul de deșeuri din Pasul Mestecăniș face parte din „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din Județul Suceava”. Construcția sa a fost autorizată prin Autorizația de Construire nr. 39/03.10.2012, emisă de Consiliul Județean Suceava. Beneficiar al Autorizației de Construire este Consiliul Județean Suceava.
Unde este construit depozitul?
Depozitul de deșeuri este amplasat în Paul Mestecăniș, la o altitudine de circa 1.100 de metri, cu o înclinație de aproximativ 25%. Are o suprafață de 56.055 metri pătrați, din care suprafața efectivă de depozitare este de 43.882 de metri pătrați. Depozitul este proiectat să funcționeze pentru o durată de 25 de ani, are o singură celulă de depozitare cu o capacitate de 390.000 de tone (352.500 metri cubi); aceste date sunt extrase din raportul la studiul de impact asupra mediului.
Depozitul este situat la o distanță de 40,9 metri față de drumul european E78 în punctul cel mai apropiat și la o distanță de 66 de metri de calea ferată (distanța între punctul final al cascadei de deversare a levigatului epurat și axa liniei de cale ferată pe direcția de curgere).
La distanța de sub 1.000 de metri față de corpul depozitului se află 25 de construcții, dintre care trei cu destinație turistică (regim de odihnă/recreere, întrucât reprezintă pensiuni/restaurante și zone de camping), un magazin de suveniruri și 21 de locuințe. Cea mai apropiată construcție cu destinația de locuință se află la o distanță de numai 462,2 metri, în direcția nord-vest față de corpul depozitului de deșeuri.
Cine deține terenul pe care este construit depozitul de deșeuri?
Depozitul este realizat pe terenul aflat în raza teritorială a comunei Pojorâta, sat Valea Putnei. Terenul a fost solicitat de Consiliul Județean Suceava prin Adresa nr. 2826/13.03.2007 („acceptarea ca o suprafață minimă de 10 hectare din zona Mestecăniș, aflată în proprietatea comunei Pojorâta, să fie destinată construirii depozitului ecologic zonal de colectare a deșeurilor municipale din zona de vest a județului”).
Solicitarea are la bază recomandarea realizată de o comisie de specialiști din cadrul Consiliului Județean Suceava. Consiliul Local Pojorâta a aprobat atribuirea a 5 hectare de teren prin HCL nr. 14/15.03.2007 și a încă 4 hectare prin HCL nr. 75/25.08.2008. Prin HCL nr. 64/2010 s-a decis din nou „darea în administrarea Consiliului Județean Suceava a suprafeței de 9 hectare de teren, proprietatea publică a comunei Pojorâta, identificat conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru construcția obiectivului de investiții Depozit Ecologic Pojorâta” și se abrogă cele două hotărâri anterioare.
HCL nr. 64/2010 a fost anulată prin Decizia nr. 182/28.01.2016 a Curții de Apel Cluj, instanța arătând că această hotărâre a fost adoptată fără informarea și consultarea prealabilă a cetățenilor. Instanța a arătat că informarea și consultarea populației trebuie să fie concretă și efectivă și trebuie desfășurată înainte de demararea proiectului propus spre realizare.
În urma desfășurării unei proceduri de consultare publică în data de 12.08.2016, prin HCL nr. 80/9.09.2016 Consiliul Local Pojorâta a atribuit din nou terenul Consiliului Județean Suceava, de această dată prin cedarea dreptului de proprietate. Proprietar al terenului pe care este amplasat depozitul este, așadar, Consiliul Județean Suceava. Baza juridică este HCL nr. 80/2016, aceasta fiind și înscrierea din cartea funciară.
Care a fost recomandarea studiului de fezabilitate?
Studiul de fezabilitate al proiectul S.M.I.D. Suceava a fost întocmit de către un consultant străin (consorțiul format din companiile C&E Consulting und Engineering GmbH, Louis Berger SAS, Poyry Environment GmbH), consultant pus la dispoziție de către Ministerul Mediului. Studiul a fost aprobat de Consiliul Județean Suceava prin HCJ nr. 179/16.12.2010.
Studiul de fezabilitate, în Capitolul 6 și în Anexa 6.1. Raport al studiului geotehnic și evaluarea amplasamentelor pentru locații posibile pentru depozite în județul Suceava, identifică riscuri semnificative de mediu pentru amplasamentul Depozitului de Deșeuri Pojorâta:
1) „3. Caracteristicile amplasamentului după investigația geotehnică. 3.2. Pojorâta. (…) Morfologie. Amplasamentul de la Pojorâta 1 este localizat pe o parte a crestei muntoase. Panta este de 25%. Panta este prea abruptă pentru construirea și gestionarea unui depozit central. Panta amplasamentului de la Pojorâta 2 este foarte abruptă (30%)” (pagina 22);
2) „3.Caracteristicile amplasamentului după investigația geotehnică. 3.2. Pojorâta. (…) Ariile protejate. La o distanță de 500 de metri spre nord există pasul Mestecăniș unde există o clădire locuită. Satul Mestecăniș este situat la o distanță de 1 kilometru spre vest. Cel mai apropiat sat în aval este Valea Putnei (1,5 kilometri spre nord-vest). Caracterul relevat al zonei muntoase din Suceava pentru turismul din timpul iernii și verii poate crește în viitor.
Prin urmare gestionarea unui depozit lângă pasul Mestecăniș poate avea o influență nefavorabilă deoarece peisajul va fi distrus. De asemenea, se vor polua și zonele înconjurătoare datorită vitezei mari a vântului. Din aceste motive nu putem recomanda construirea și gestionarea unui depozit central în această zonă. De asemenea, pe harta topografică disponibilă la scara de 1:25000 mai există o zonă cu inscripția „zonă pentru conservarea apei”. Prin urmare amplasamentul ar fi localizat în sau în apropierea unei arii protejate cu apă” (pagina 22);
3) „5. Evaluarea riscului de inundații pentru amplasamente. (…) Poate exista un risc temporar de inundații la amplasamentul de la Pojorâta din cauza pârâului din apropiere. Mai mult, există o pantă cu o înclinație de 25% la amplasament. Această valoare nu este foarte mare ținând cont de stabilitatea geotehnică, dar poate determina formarea de debite mari de scurgere. Datorită pantelor abundente existente la amplasamentul de la Pojorâta, poate exista un risc de inundații cauzat de eroziunea și alunecările de teren ale solurilor de suprafață.
Motivul acestora este situația geologică a solurilor argiloase. Riscul este mai ridicat toamna, după adunarea recoltelor, când terenurile agricole nu mai sunt acoperite de vegetație. Zonele înconjurătoare sunt acoperite de păduri, care întrerup formarea de debite mari de scurgere” (pagina 31);
4) „6. Rezumat. (…) De asemenea, amplasamentul de la Pojorâta din regiunea montană a județului Suceava nu este ideal pentru construcția unui depozit central. Amplasamentul are o capacitate suficientă. Panta de 25% limitează cantitățile de deșeuri care se vor depozita. Influența asupra peisajului este critică. Datorită vitezei mari a vântului, zona va fi poluată de deșeuri” (pagina 31).
Din ce fonduri a fost plătită construirea depozitului?
În data de 7 ianuarie 2011, Consiliul Județean Suceava a transmis către Ministerul Mediului și Pădurilor aplicația de finanțare și documentația pentru obținerea finanțării europene pentru întreg proiectul SMID. Ministerul a transmis mai departe aplicația către Comisia Europeană. În documentele transmise Comisiei Europene, în privința Depozitului de deșeuri din Pasul Mestecăniș se menționează: faptul că proiectul respectă legislația națională; faptul că amplasamentul este acceptat de administrația locală și nu este înregistrată nicio opoziție din partea populației locale din comuna Pojorâta.
La data de 30.03.2011, prin Decizia nr. C (2011) 2035, Comisia Europeană a aprobat cererea de cofinanțare a Proiectului „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din Județul Suceava”, solicitată de către beneficiarul Consiliul Județean Suceava. Depozitul de Deșeuri Pojorâta a presupus o finanțare totală de 7.380.788 de euro, din care finanțare europeană în cadrul Proiectului SMID din Județul Suceava cu suma de 7.322.538 de euro, conform aplicației de finanțare. Diferența de 58.250 de euro a fost asigurată din fonduri naționale.
Ce documente au stat la baza emiterii autorizației de construire?
În baza Certificatului de Urbanism nr. 97/6.05.2009 emis de Consiliul Județean Suceava, beneficiarul Consiliul Județean Suceava a solicitat aprobarea planului urbanistic zonal, precum și emiterea unor avize și a acordului de mediu (HCL Pojorâta nr. 69/2009 privind aprobarea PUZ-ului aferent Depozitului de deșeuri Pojorâta).
În vederea obținerii planului urbanistic zonal pentru construirea depozitului de deșeuri, beneficiarul Consiliul Județean Suceava a prezentat o documentație în care: amplasamentul identificat nu este complet, lipsind cascada de deversare a levigatului epurat; se indică faptul că „distanța până la zona locuită este de circa 1.000 de metri”.
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor (pct. 1.1.2.1.2 lit. b) din Anexa nr. 2) impune ca distanța minimă între corpul depozitului și zonele locuite să fie de minim 1.000 de metri. Raportul tehnic topografic întocmit în data de 13.11.2017 de către topografii autorizați din cadrul SC Euro LR SRL indică faptul că în interiorul distanței legale de protecție minimă de 1.000 de metri, măsurată de la corpul depozitului, se află nu mai puțin de 25 de construcții, dintre care trei cu destinație turistică, un magazin de suveniruri și 21 de locuințe. Cea mai apropiată construcție cu destinația de locuință se află la o distanță de numai 462,2 metri, în direcția nord-vest față de corpul depozitului de deșeuri.
Ca urmare a cererii formulate în data de 05.08.2009 de CJ Suceava, având ca obiect emiterea unui aviz de principiu (în stadiul studiului de fezabilitate), în data de 06.08.2009, Direcția de Sănătate Publică Suceava a avizat favorabil întregul proiect SMID ca fiind „conform cu acquis-ul comunitar privind normele de igienă și sănătate publică”. Pentru emiterea acestui aviz nu a fost efectuat un studiu de impact asupra sănătății populației și nicio măsurătoare topografică care să ateste respectarea condițiilor legale privind distanța minimă de 1.000 de metri dintre marginea depozitului și zonele locuite.
Acordul de mediu nr. 9/12.10.2009 emis de Agenția Regională pentru Protecția Mediului Bacău, revizuit în data de 23.12.2010. Ca urmare a cererii transmise în data de 16.02.2009, ARPM Bacău a emis Acordul de Mediu nr. 9/12.10.2009, revizuit în data de 23.12.2010. În Acordul de mediu (varianta revizuită), pe baza documentației primite de la beneficiar, ARPM Bacău a constatat că: „Depozitul de Deșeuri Pojorâta se va construi în extravilanul comunei Pojorâta la o altitudine de circa 1.100 de metri, pe o suprafață cu pantă de 25% spre sud, aceasta fiind în prezent utilizată pentru pășunat. Cele mai apropiate zone locuite sunt satele Mestecăniș și Valea Putnei, la circa 1.500 de metri de corpul depozitului”.
Acordul a fost emis având în vedere studiul privind impactul asupra mediului depus de beneficiar și întocmit de SC Iprochim SA. Prima variantă a acestui studiu a fost transmisă către ARPM Bacău în data de 03.06.2009, cea de-a doua variantă în data de 19.03.2010, iar cea de-a treia (transmisă și Comisiei Europene) în data de 07.12.2010.
În data de 19.08.2009, SC Iprochim SA transmite către ARPM Bacău un document intitulat Completări la raportul la studiu de evaluare a impactului asupra mediului. În acest document se menționează: „De asemenea, amplasamentul de la Pojorâta din regiunea montană a Județului Suceava nu este ideal pentru construcția unui depozit central. Amplasamentul are o capacitate suficientă. Panta de 25% limitează cantitățile de deșeuri care se vor depozita. Influența asupra peisajului este critică. Datorită vitezei mari a vântului, zona va fi poluată de deșeuri”.
Pericolul real al expunerii la substanțele toxice, unele cu efect cancerigen, al populației aflată în vecinătatea depozitului de deșeuri sau care va circula prin vecinătatea acesteia este confirmat și pus în evidență în Capitolul III.2 din Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (varianta decembrie 2010, pagina 212), în care se arată că: „Riscul la inhalarea cumulativă a 11 chimicale cunoscute sau suspectate a fi cancerigene s-a stabilit că „în cel mai rău caz” persistă la distanță de 100 de metri de marginea depozitului”.
Raportul tehnic topografic efectuat a revelat faptul că distanța dintre corpul depozitului de deșeuri până la partea carosabilă a DN17/E58 este de doar 40,9 metri în punctul cel mai apropiat. Pentru a stabili dacă DN17/E58 este o arteră de mare circulație și pentru a înțelege cât mai fidel pericolul grav pentru viața și sănătatea populației din vecinătatea unui depozit de deșeuri, am solicitat Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere să ne comunice valorile de trafic rutier înregistrate pe tronsonul dintre Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc pentru perioada 2009-2016, precum și prognoza valorilor de trafic pentru anii 2017-2022.
Prin Adresa nr. 82242 din 06.11.2017 a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere a comunicat datele solicitate, din cuprinsul cărora a rezultat faptul că: în anul 2009, media zilnică a autovehiculelor (MZA) a fost de 5.477 și a crescut progresiv până în anul 2016 la 6.286 de autovehicule pe zi; estimarea pentru anul 2017 este de 6.475 de autovehicule pe zi, urmând să crească progresiv până la 7.506, în anul 2022.
Depozitul de Deșeuri Pojorâta este preconizat să funcționeze până în anul 2037 (a se vedea Aplicația de finanțare, pagina 20). Dacă pornim de la premisa că în fiecare dintre aceste autovehicule se va afla în mod necesar cel puțin o persoană, înseamnă că, pe lângă Depozitul de deșeuri din Pojorâta vor circula anual între 2.363.375 (în 2017), cu creștere progresivă până la 2.739.690 (în 2022) de oameni.
Dacă luăm în calcul faptul că zona este eminamente turistică, fapt dovedit prin conferirea statutului de stațiune turistică pentru Comuna Pojorâta, în anul 2017, și una dintre cele mai frumoase din Bucovina, se poate aprecia, în mod rezonabil, că în unele autovehicule va fi mai mult de o persoană, ceea ce crește și mai mult numărul total al persoanelor expuse la noxele periculoase degajate de depozitul de deșeuri. Toți acești oameni sunt supuși riscului inhalării de substanțe cancerigene.
Tot în Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (varianta decembrie 2010; pagina 214) este redat un tabel cu riscuri potențiale cauzate de expunerea la impactul depozitelor de deșeuri, în cuprinsul căreia se arată faptul că: emisiile de gaz produc consecințe nocive prin inhalare și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale aflate la mai puțin de 3 kilometri.
Se mai menționează că migrarea gazelor de suprafață produc consecințe nocive prin inhalare proprietăților din jur până la 500 de metri de depozit; pulberile din depozit produc efecte nocive prin inhalare și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale în raza de 250 de metri de depozit; pulberile din depozit produc efecte nocive prin contact dermic și/sau ingestie accidentală și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale în raza de 250 de metri de depozit.
Se mai menționează că lanțurile alimentare afectate prin depunere de contaminanți pe recolte, efective de animale sau pești (posibil și prin dispersie în atmosferă) și vizează produse vegetale, carne sau pește (gospodării sau restaurante), sau prin așezare pe legume, grădini, livezi, păsări de apă consumatoare de pește; agenții patogeni produc efecte nocive prin inhalare și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale situate mai întâi în vecinătatea amplasamentului și apoi în zona de dispersie a vectorilor biotici.
Avizul nr. 125/08.2009 emis de Administrația Națională Apele Române. În raportul de specialitate care a stat la baza emiterii avizului se arată: „Terenul propus pentru realizarea depozitului ecologic este situat la o distanță de aproximativ 1,4 kilometri pe direcția nord-est față de Satul Mestecăniș, la 1,5 kilometri pe direcția sud-vest față de Valea Putnei și la 15 kilometri vest față de municipiul Câmpulung Moldovenesc.
Amplasamentul este situat la distanțe de peste 1.000 de metri față de zonele locuite, dar amplasarea depozitului în această zonă poate avea un efect critic asupra peisajului, zona fiind importantă pentru o dezvoltare ulterioară a turismului” (paginile 65 și 66). Concluzia se reia și la pagina 77.
O altă mențiune importantă este aceea privind captarea apei potabile din surse aflate în zona depozitului: „Conform Planului de management al Spațiului Hidrografic Siret, aval de zona de amplasare a depozitului Pojorâta nu există captări destinate potabilizării din ape de suprafață. Există însă captări din surse subterane (cu zonă de protecție), cea mai importantă fiind cea a municipiului Câmpulung Moldovenesc” (pagina 79).
Avizele emise de Sucursala Regională Căi Ferate Iași
1) În anul 2009, ca urmare a cererii formulate de beneficiar în data de 12.11.2009, Regionala de Căi Ferate Iași a emis Avizul nr. 551/30.11.2009 prin care s-a dat acordul de principiu în legătură cu amplasarea Depozitului de deșeuri Pojorâta, cu justificarea că acest amplasament se află în afara zonei de protecție a infrastructurii feroviare publice, respectiv la 230 de metri de axa căii ferate. Planșa tehnică anexată cererii cuprinde doar corpul depozitului fără a fi identificată și cascada de scurgere a levigatului epurat.
2) În anul 2015, ca urmare a cererii formulate de către constructor, cerere ce face referire expresă la cascada de deversare a levigatului epurat, Regionala de Căi Ferate Iași a emis Avizul negativ nr. 5.1/A/19/26/01/2015. În aviz se arată: „Consiliul Tehnico-Economic al Sucursalei Regionala CF Iași nu este de acord cu descărcarea apelor pluviale de pe versant printr-un șanț pereat perpendicular pe linia CF Gura Humorului – Ilva Mică la km 89 + 647, respectiv la cca. 65 m înainte de portalul 1 al tunelului de CF în șanțul de platformă, având în vedere următoarele: panta mare a șanțului de descărcare imprimă o viteză mare a apelor de pe versant care la ploi torențiale pot afecta terasamentul CF; la partea superioară a versantului se execută un depozit din „sol inert” pentru care este necesar a se arăta, prin documentația, măsurile luate pentru asigurarea stabilității acestuia astfel încât în orice condiții (zăpadă, ploi de lungă durată) să nu existe posibilitatea alunecării acestuia în gabaritul linieri CF Gura Humorului – Ilva Mică”.
3) În anul 2018 (după 6 ani de la emiterea autorizației de construire), ca urmare a cererii formulată de beneficiar (Consiliul Județean Suceava) în data de 25.01.2018, au fost eliberate următoarele avize: Acordul de principiu nr. 5.1/A/127/25.04.2018 emis de Sucursala Regională de Căi Ferate Iași; Avizul nr. 6/5/786/26.06.2018 emis de Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A; Autorizația CFR nr. 5.1/A/263/10.07.2018 emisă de Sucursala Regională de Căi Ferate Iași. Toate aceste avize au fost emise după finalizarea lucrărilor.
Din raportul tehnic topografic rezultă că deversarea levigatului epurat se va face pe o cascadă cu o lungime de 257,7 de metri lungime și un unghi de pantă de 44%, iar distanța de la extremitatea inferioară a cascadei până la axa liniei de cale ferată pe direcția curgere este de 66 de metri. Potrivit OUG nr. 12/1998, zona de protecție a căii ferate este de 100 de metri.
În Autorizația CFR nr. 5.1/A/263/10.07.2018 se indică faptul că beneficiarul va realiza la solicitarea Companiei de Căi Ferate (dacă este cazul) o protecție cu panouri care să fie eficientă scopului: să împiedice deșeurile ușoare să ajungă pe linia de cale ferată și „să împiedice vizualizarea muntelui de deșeuri care va avea până la 40 de metri deasupra nivelului solului”.
Poate depozitul funcționa?
Construcția depozitului a fost finalizată, recepția construcției de către beneficiar (Consiliul Județean Suceava) fiind realizată în data de 28.09.2018. Depozitul nu funcționează încă întrucât trebuie parcursă procedura emiterii autorizației integrate de mediu. Procedura trebuie declanșată printr-o cerere formulată de beneficiar adresată instituției competente (Agenția pentru Protecția Mediului Suceava). În cursul acestei proceduri este obligatorie informarea și consultarea cetățenilor. Autorizația integrată de mediu reprezintă un act administrativ ce poate fi atacat în instanță în baza Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Bune practici
Pornind de la situația Depozitului de deșeuri din Pasul Mestecăniș cred că sunt importante următoarele bune practici:
1) Existența unei colaborări efective și bazată pe bună-credință între cetățeni și autoritățile publice implicate în procesul de alegere a amplasamentului și de avizare a construirii depozitului. Normele europene incidente în materie, precum și legislația românească care le-a transpus, pun un accent deosebit pe informarea și consultarea efectivă a cetățenilor, atât în procedura de emitere a acordului de mediu, cât și în procedura de emitere a autorizației de construire.
Această informare trebuie să fie efectiv realizată, cetățenii fiind nu doar un partener al autorităților publice, ci chiar persoanele în interesul cărora aceste autorități își exercită, temporar, mandatul public. Dovada concretă a faptului că Uniunea Europeană pune un mare accent pe informarea cetățenilor este faptul că și în privința Depozitului de deșeuri din Pasul Mestecăniș o parte importantă a fondurilor europene a fost alocată acestei proceduri, beneficiarul solicitând în mod expres fonduri pentru această activitate.
În Aplicația de finanțare înaintată de Consiliul Județean Suceava există o secțiune dedicată informării cetățenilor. Astfel, pentru întreg proiectul S.M.I.D. Suceava este indicat ca fiind necesar, în cadrul activității de informare a populației (pag. 112-113), 27.000 de euro pentru materiale informaționale privind schimbări în sistemul de colectare a deșeurilor, 8.500 de euro pentru producția de flyere, 40.0000 de euro pentru publicitate, 27.000 de euro distribuția materialului informativ din casă în casă, 20.000 de euro pentru întâlniri publice în marile orașe, 1.500 de euro pentru o pagină de internet dedicată proiectului, 15.000 de euro pentru eveniment la depozitul de deșeuri.
În măsura în care cetățenii consideră că nu au fost informați corespunzător pot solicita orice informații de la autoritățile publice. Baza legală a acestei solicitări o reprezintă Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Potrivit normelor europene, în cazul informațiilor privitoare la mediu, autoritățile publice trebuie să manifeste o diligență deosebită și să acorde sprijin cetățenilor în identificarea informațiilor necesare.
În cazul refuzului autorității publice de a comunica informațiile solicitate sau în cazul transmiterii incomplete a acestora cetățenii se pot adresa cu o plângere Tribunului în raza teritorială a căruia domiciliază și pot solita obligarea autorității publice la predarea informațiilor. Acțiunea este scutită de taxă de timbru și se judecă de urgență. Recursul se judecă de către Curtea de Apel.
Informarea constantă a cetățenilor cu privire la drepturile conferite de Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public reprezintă o bună practică ce poate asigura o creștere considerabilă a gradului de transparență în cadrul autorităților publice locale, județene sau centrale.
2) Acordarea unei atenții deosebite evaluărilor de specialitate realizare de consultanți atât în cadrul procedurii studiului de fezabilitate, cât și a procedurii de emitere a autorizației de construire. Studiile nu trebuie realizate astfel încât rezultatul să permită autorizarea proiectului. Studiile trebuie realizate cu respectarea strictă a legii și cu luarea în considerare a dreptului constituțional al tuturor cetățenilor la viață, la sănătate și la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic.
Atunci când aceste aspecte sunt în discuție nu este loc pentru nici un fel de concesii. În măsura în care studiile de specialitate indică existența unor riscuri, autoritățile publice implicate trebuie să manifeste o atenție sporită pentru a proteja în mod efectiv viața și sănătatea celor pe care îi reprezintă în exercitarea mandatului public.
3) Respectarea strictă a legii române și aplicarea prioritară a normelor europene (Art. 148 alin. 2 din Constituția României). În privința depozitelor de deșeuri, având în vedere riscurile majore asupra sănătății oamenilor și asupra mediului, normele legale trebuie respectate și, în plus, trebuie interpretate în sensul protecției oamenilor. Astfel, dacă legea prevede o distanță minimă între corpul depozitului și zonele locuite această normă trebuie interpretată întotdeauna ca fiind obligatorie și nu facultativă.
Sau, dacă legea prevede întocmirea unui studiu de impact asupra sănătății populației în momentul alegerii amplasamentului, regula trebuie interpretată ca fiind obligatorie și nu facultativă. În această materie nu este loc pentru interpretări în defavoarea oamenilor. În măsura în care cetățenii consideră că au fost încălcate dispoziții legale, ei pot ataca toate actele administrative emise (ex: HCL de atribuire a terenului, HCL privind PUZ, acord de mediu, autorizație de construire, autorizație integrată de mediu) în baza Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Potrivit Art. 35 alin. 3 din Constituția României, toate persoanele fizice și juridice au obligația de a proteja și ameliora mediul înconjurător. Protecția mediului, inclusiv prin formularea de acțiuni în fața instanțelor de judecată în cazul în care există suspiciuni privind nerespectarea legii în procedura de construire a unui depozit de deșeuri, reprezintă, așadar, o obligație constituțională a fiecărui cetățean și fiecărei persoane juridice, fie de drept public fie de drept privat.”
Material preluat din Monitorul de Dorna.