„SĂRBĂTORI RELIGIOASE – 14 iunie
Ortodoxe
Sf. Proroc Elisei; Sf. Ier. Metodie Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului
Greco-catolice
Sf. pf. Elisei; Sf. aep. Metodie Mărturisitorul al Constantinopolului
Romano-catolice
Ss. Valeriu şi Rufin, m.; Elizeu, profet
Sfântul Proroc Elisei este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 14 iunie.
A fost chemat la prorocie în acest fel:
„Elisei ara pământul cu douăsprezece perechi de boi, iar Sfântul Prooroc Ilie era la Horeb, vorbind cu Dumnezeu. Şi i-a poruncit lui Ilie să se ducă şi să facă prooroc în locul său pe Elisei. Sfântul Ilie, ducându-se, a găsit pe Elisei arând, şi, punând cojocul său pe dânsul, i-a spus voia Domnului, adică să fie prooroc în locul său. Deci, i-a poruncit să meargă după dânsul; şi Elisei, lăsând îndată toate, a urmat cu osârdie Sfântului Ilie, proorocul lui Dumnezeu; dar l-a rugat să-i dea voie să se ducă acasă, ca să se binecuvânteze de tatăl şi de maica sa. Şi Ilie i-a dat voie să se ducă. El, ducându-se, a luat o pereche de boi cu care ara singur şi, înjunghiindu-i, a tăiat şi plugul de lemn şi făcând foc cu el, a fript carnea şi a pus-o înaintea oamenilor şi a prietenilor care s-au întâmplat acolo şi, ospătându-i, a luat binecuvântare de la tatăl său şi de la mama sa; apoi a alergat în urma lui Ilie şi-i slujea, învăţând de la dânsul vederea multor taine ale lui Dumnezeu.
Astfel s-a făcut prooroc cu darul lui Dumnezeu nu mai puţin decât Sfântul Ilie, povăţuitorul şi învăţătorul său”. (Vieţile Sfinţilor)
Sfântul Elisei l-a însoţit pe Sfântul Ilie la Iordan, când acesta a fost ridicat la cer într-un car de foc.
Din vârtejul iscat de răpirea la cer a Sfântului Ilie a căzut cojocul acestuia, care s-a lăsat lângă prorocul Elisei; iar el l-a luat spre mângâierea necazului său şi spre semnul darului cel îndoit câştigat de la Ilie şi ţinea la ea ca la o vistierie scumpă sau ca la o cinstită porfiră împărătească.
Căci atunci când Dumnezeu a voit să ia pe robul Său Ilie în nor de foc cu căruţa sa spre cer şi să-l mute în Rai, Ilie a zis lui Elisei să-i spună ce dar voieşte să ceară de la Dumnezeu, pe care să-l mijlocească cu rugăciunea sa. Elisei nu a cerut oarecare lucruri vremelnice, ci a cerut îndoit darul Sfântului Duh, care era în Sfântul Ilie: „‘Să fie, zicea el, Duhul cel din tine îndoit în mine’, adică darul proorociei şi al facerii de minuni”. (Vieţile Sfinţilor)
Prin acel cojoc, ca şi Sfântul Ilie mai înainte, Elisei, care voia să treacă râul Iordan, a făcut minunea despărţirii în două a apei, trecând ca pe uscat, după ce a lovit apa cu cojocul.
Pe oamenii cei rătăciţi de la Dumnezeu care jertfeau idolului Baal, Prorocul Elisei dorea, asemenea Prorocului Ilie, să-i înveţe cu cuvântul prorocesc, iar cu facerea de minuni să întărească cele grăite şi să-i întoarcă iarăşi la Dumnezeul cel adevărat. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”) AGERPRES/(Documentare – Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)”
Material preluat în totalitate de pe site-ul Agerpres