„SĂRBĂTORI RELIGIOASE – 18 iunie
Ortodoxe
Sf. Mc. Leontie, Ipatie şi Teodul; Sf. Cuv. Erasm
Greco-catolice
Sf. m. Leontie
Romano-catolice
Ss. Marcu şi Marcelian, m.
Sfinţii Mucenici Leontie, Ipatie şi Teodul sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox în ziua de 18 iunie.
Aceşti trei sfinţi mucenici, Leontie, Ipatie şi Teodul, au trăit în vremea împăratului Vespasian (69-79).
Sfântul Leontie era din provincia romană Ahaia (Grecia) şi era comandant de armată în Tripoli (Fenicia). A fost denunţat guvernatorului Feniciei că este creştin. Guvernatorul, care se afla pe drum, venind de la Roma către Fenicia, a trimis înaintea sa, la Sfântul Leontie, mai mulţi soldaţi, printre care se afla şi Teodul, însoţiţi de tribunul Ipatie, care s-a îmbolnăvit atunci de friguri.
Aflat în mare suferinţă, Ipatie a avut o vedenie în care era îndemnat să ceară ajutor la Dumnezeul lui Leontie, pentru a se vindeca.
Tribunul a crezut cele spuse de îngerul lui Dumnezeu şi, împreună cu soldaţii săi, a ridicat mâinile la cer zicând: „Dumnezeul lui Leontie, ajută-mi!”. Îndată bolnavul s-a făcut sănătos ca şi cum nu fusese bolnav deloc.
Vindecat, Ipatie a ajuns împreună cu Teodul în casa lui Leontie şi de la acesta împreună au primit botezul creştin, într-un chip minunat, printr-un nor care s-a aşezat deasupra lor.
„În acea vreme, au sosit în cetate şi ceilalţi ostaşi care rămăseseră pe drum şi întrebau asemenea de Leontie, de tribunul lor şi de Teodul. Deci, aflându-i şi venind la dânşii, au văzut pe tribun şi pe Teodul în haine albe şi lumânări arzând înaintea lor, s-au minunat şi nu pricepeau ce este aceea. Apoi, cunoscând că s-au făcut creştini şi s-au botezat, ostaşii au început a se tulbura şi a se mânia de aceasta. Aflând despre cele petrecute şi unii din cetăţeni, au început a face tulburare în cetate, strigând: ‘Să se ardă cu foc cei ce fac necinste zeilor noştri!’ „. (Vieţile Sfinţilor)
Sfinţii Mucenici Leontie, Ipatie şi Teodul au fost închişi şi îndemnaţi să se lepede de credinţa creştină. Rămânând însă neclintiţi în mărturisirea lui Hristos, au fost torturaţi şi apoi ucişi. Mai întâi Sfinţii Ipatie şi Teodul, apoi Sfântul Leontie, care a fost torturat cumplit şi apoi omorât în bătaie.
„Deci, Mucenicul Leontie, fiind întins şi legat de patru pari, a fost atât de cumplit bătut, încât în acele munci grele şi-a dat sufletul său cel sfânt în mâinile lui Dumnezeu. Iar trupul lui, târându-l, l-au aruncat afară din cetate, pe care, luându-l credincioşii, l-au îngropat cu cinste aproape de malul Tripoliei”. (Vieţile Sfinţilor)
Mărturisirea şi moartea Sfântului Leontie au fost relatate de un anume Notarie, creştin, care a văzut toate acestea cu ochii săi şi le-a scris pe o tăbliţă de plumb. Tăbliţa „a pus-o în mormânt lângă moaştele sfântului, pentru neamul cel mai de pe urmă; deci, cel ce citeşte sau ascultă pe cel ce citeşte, să-şi ridice spre cer mâinile sale şi să dea slavă lui Dumnezeu, Care a întărit pe robul Său, spre atât de mare nevoinţă”. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”) AGERPRES/(Documentare – Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)”
Material preluat în totalitate de pe site-ul Agerpres