Te iubesc, natură plină de o înțelepciune aleasă

    0
    91

    Penița, dezmierdată de degetele maestrului, se opri pe foaia albă ușor pătat de cana plină pe jumătate cu cafea.

    Gândul cel bun strângea un vers. Poate mai multe!

    „Te iubesc, natură
    Plină de o înțelepciune
    Aleasă de către Creator.
    Ești ceea mai frumoasă femeie
    Mereu îmi zâmbește
    Mereu îmi vorbești „.

    Elegant, maestrul privi pe geamul înghețat al iernii și încet mai aruncă un lemn pe foc.

    „Te iubesc, natură plină de o înțelepciune aleasă!”, gândi cu voce tare.

    Dan Șarpe

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.