Un copac înflorit

    0
    220

    Ca o flacără albă,
    O zăpadă de flori,
    Arzând şi căzând Spre un cer de cocori.
    Pe al timpului cord Sângele curge-n secunde. Se grăbeşte mereu.
    Nu ştiu către unde.
    Un copac înflorit,
    Un tăcut legământ Intre omul ce-am fost Şi cuvântul ce sunt,
    O fereastră spre nord, Spre un pol al iubirii, Unde ard îngheţaţi În sărutul lor, mirii.
    Ca o flacără albă,
    Pe al timpului cord,
    Un copac înflorit,
    O fereastră spre nord.

    Dan T. Giirtesch, Poeme de tarabă
    Grafica, Konstantin Ungureanu-Box

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.