Un copac înflorit

    0
    167

    De Dan T. Gurtesch

    Ca o flacără albă,

    O zăpadă de flori,

    Arzând și cazând                   

    Spre un cer de cocori.

    Pe al timpului cord

    Sângele curge-n secunde.

    Se grăbeşte mereu.

    Nu ştiu către unde.

    Un copac înflorit,

    Un tăcut legământ 

    Între omul ce-am fost

    Și cuvânt ce sunt,

    O fereastră spre nord,

    Spre un pol al iubirii,

    Unde ard înghețați

    În sărutul lor, mirii.

    Ca o flacără albă,

    Pe al timpului cord,

    Un copac înflorit,

    O fereastră spre nord.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.