Citesc pe pagina de Facebook a doamnei avocat Diana Ionescu o postare mega interesantă și justificată, pe care o redau în totalitate:
” # cauza C-252/22 # 4 mai 2023

pledoarii în fața Curții

Astăzi, la Curtea de Justiție a Uniunii Europe a avut loc ședința de susținere a pledoariilor în cauza C-252/22 Societatea Civilă Profesională de Avocați AB & CD c. Consiliul Județean Suceava
Curtea de Apel Târgu Mureș a fost instanța care a decis sesizarea Curții.

În esență, trimiterea privește 2 probleme:

1) Accesul la justiție în litigii de mediu. Poate un grup de avocați să introducă o acțiune în justiție ce privește un depozit de deșeuri acționând atât pentru apărarea intereselor individuale ale acestora cât și pentru interesul public?

2) Problema cheltuielilor de judecată în litigiile de mediu. Faptul că în România nu există reguli speciale în litigiile de mediu și, în consecință, reclamanții care pierd acțiunea pot fi obligația la plata unor cheltuieli mari, este conform dreptului Uniunii care impune condiția cheltuielilor rezonabile pentru a încuraja oamenii să apeleze la justiție?

Ca lucrurile să fie și mai grave, în România autoritățile publice pot utiliza fonduri publice nelimitate pentru angajarea avocaților. În acesta cauză, spre exemplu, Consiliul Județean Suceava a acordat 70.000 de euro din fonduri publice, fără licitație, societății de avocatură Stoica și Asociații, pentru asigurarea asistenței juridice. În acest timp, un om simplu, dacă ar dovedi că are venituri foarte mici, ar putea primi ca ajutor public judiciar cel mult 110 euro (510 lei). 70.000 de euro și 110 euro. Asta e diferența între individ și autoritatea publică în ce privește accesul la fonduri publice pentru plata onorariilor avocaților. Asta este, până la urmă, ierarhia de priorități a statului român.

Dincolo de problemele de drept, ca orice altă cauză, și aceasta are o poveste.

În 2016, prin Decizia nr. 182/2016 Curtea de Apel Cluj a decis că orice persoană are acces la justiție în probleme de mediu. Nu este necesară dovedirea încălcării unui drept sau a unui interes privat; mediul ne aparține tuturor și este în responsabilitatea noastră a tuturor. Ce frumos, nu? Acesta este cel mai înalt standard de protecție a mediului și a fost dispus de o instanță din România. Mai precis, din Cluj Napoca.

În 2018, având în vedere această decizie, am formulat acțiune în justiție cu planul de urbanism și autorizația de construire a depozitului de deșeuri din Bucovina, Pasul Mestecăniș. Aceasta este zona în care eu m-am născut și am crescut. Am ales ca acțiunea în justiție să fie formulată de societate de avocatură în nume propriu. Am convingerea că avocații au o obligație specială de a apăra mediul și interesele colective ale oamenilor. Dacă nu noi, atunci cine?

Prin Decizia nr. 1195/2019 Curtea de Apel Cluj a arătat că avem dreptate.

La două luni după rămânerea definitivă a hotărârii, unul din judecătorii care a pronunțat Decizia nr. 1195/2019 a participat ca vorbitor la o conferință de drept. Eu am fost în sală.

La câteva zile după, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, avocatul Consiliului Județean Suceava, Valeriu Stoica, a prezentat un dvd de la acea conferință. Alături de alte argumente, rolul lor era să arate că la Cluj între profesorii de la Facultatea de Drept și judecătorii Curții de Apel Cluj există un consorțiu intelectual care afectează imparțialitatea acestora din urmă. Și asta a spus-o un avocat care este și profesor la Facultatea de Drept a Universității București.

Sper să vină vremea în care să vorbim serios despre etica avocaților care sunt, în același timp, și profesori.

Înalta Curte a acceptat argumentele avocatului și a dispus desființarea Deciziei Curții de Apel Cluj. Așa a ajuns cauza la Târgu Mureș.

Am spus această poveste cu un motiv.

Tema accesului la justiție în probleme de mediu e divizată între statele membre. Nu avem încă o Directivă care să reglementeze norme comune a nivelul Uniunii. Nu știu, așadar, ce hotărâre va pronunța Curtea în această cauză.

Știu însă următorul lucru.

Că astăzi, în fața judecătorilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, am spus că eu sunt foarte mândră de judecătorii Curții de Apel Cluj. Și de maniera în care ei au interpretat și aplicat normele privitoare la accesul la justiție în probleme de mediu.

Dacă în fața instanței supreme a României, Valeriu Stoica, avocatul Consiliului Județean Suceava a arătat că judecătorii Curții de Apel Cluj sunt, cu toții, lipsiți de imparțialitate, adică nu pot judeca drept în această cauză, eu am spus în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene că sunt foarte mândră de ei.

Mă bucur că Consiliul Județean Suceava a plătit avocatului său 15.000 de euro din fonduri publice ale județului doar pentru acest termen. A putut să audă de la mine direct acest lucru.

Sper însă, la fel, să vină vremea în care să vorbim serios despre etica avocaților care acceptă să primească fonduri publice în această manieră.”

Ceea ce a prezentat doamna avocat, în interpretarea mea, adică a unui amărât care mai scrie, așa când are timp, o pagină, două sau mai multe, sunt lucruri extrem de explicite.

Trăim într-o societate în care banii și puterea dictează, conduc și hotărăsc, într-un procent zdrobitor, soarta celor mulți.

Constituția României îți garantează că ”nimeni nu este mai presus de lege”, art.16, alin.2. Dar legile sunt făcute de cei slabi (parlamentari) impuși de cei puternici (oamenii cu bani), iar dacă sunt scăpări la lege, imediat sunt corectate.

Procesul legat de acea rușine națională, pe care am numit-o ”groapa de gunoi de pe Mestecăniș”, a scos la iveală anumite neregului, minusuri, ca să nu le spun ticăloșii, din justiția românească.

Domnul Gheorghe Flutur văzând că pierde rapid confruntarea juridică, legată de groapa de gunoi de pe Mestecăniș, l-a angajat, culmea pe banii noștii, pe domnul avocat (casa de avocatură) Valeriu Stoica. Să înțelegem cum stau lucrurile: domnul Valeriu Stoica a fost șeful PNL, cel care l-a adus pe domnul Flutur în politică, cel care l-a girat cu ”trup, suflet și muncă” pe domnul Traian Băsescu, cel care a fondat Partidul Liberal Democrat și a fuzionat cu Partidul Democrat ieșind Partidul Democrat Liberal (PDL), adică, domnul Stoica, avocatul Stoica, este individual care l-a făcut ”om mare” pe domnul Flutur. O combinației mortală, pentru cine este împotriva lor.

Este de neânțeles cum o instanță acceptă o explicație futuristă, întoarce o soluție și din motivul că un apărător a fost la o prezentare făcut de un magistrat care a fost în completul de judecață al apărătorului, dar care este și professor. Adică, dacă ești filmat, fotografiat lângă cineva, neaparat ești cu el, pentru el sau ca el??!! Iar dacă-i așa, atunci pot să afirm, sus și tare, următoarele lucruri, care sunt legale după logica unor judecători:
Domnul Flutur a apărut lângă domnul Gerald Schweighofer, șeful celor de la Holzindustie, deci domnul Flutur a împărțit tone de bani cu ”măcelarul pădurilor din România”- numit Gerald Schweighofer.
Domnul Flutur a fost de nenumărate ori lângă Traian Băsescu, deci domnul Flutur este un turnător ca Petrov.
Cei de la PDL au fost filmați pe lângă nenumărați oameni certați cu legea – infractori, deci domnul Flutur este un infractor.

Logica așa arată! Sau o logică este pentru apărarea bogaților cu banii săracilor, iar pentru majoritatea este doar ”o logică a supunerii”??!!

Dan Șarpe